Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Contraatacul IMM-urilor din Uniunea Europeană

Mihnea GRAUR

Comisia Europeană a dat publicității un comunicat în data de 10 ianuarie în care se precizează că la Bruxelles se studiază un proiect de reglementare la nivelul Uniunii Europene prin care profiturile IMM-urilor să fie impozitate în țara de origine a firmei. Sistemul "Home State Taxation" (HST) - dacă va fi pus în aplicare - poate "demola" mai mult de jumătate din firmele mici și mijlocii românești.



Teoria spune că o întreprindere mică este viabilă dacă a reușit să reziste în primii 5 ani de la înființare, cele mai frecvente trei dificultăți fiind de constituire (produse, piață de desfacere) în primii 1-2 ani, apoi de consolidare (controlul întreprinderii, management performant, personal calificat) în anii 2-3 și de expansiune în anii 3-5 (surse de finanțare, concurență cu firme mai mari, spațiile de activitate, dependența de câțiva angajați valoroși).

Cel mai mare risc pentru o întreprindere îl constituie desigur falimentul. O bună parte din cauzele generatoare de dificultăți pentru întreprindere provin din mediul economico-social și concurențial în care firma acționează (din studiile statistice efectuate în Europa Occidentală s-a constatat că factorii externi dețin o pondere de circa 50% în declanșarea falimentului), cauzele interne (legate de o gestiune deficitară) fiind de asemenea cauze importante ce pot provoca falimentul.

Studii efectuate în țări ale Uniunii Europene au identificat cauzele principale ca fiind pe rând :

- falimentul unor clienți - 21%

- stocuri prea mari - 11%

- reducerea creditelor - 11%

- cheltuieli cu personalul prea mari - 10%

- decesul sau boala conducătorului - 10%

- contabilitatea deficitară, necunoașterea costului complet - 9%

- organizarea deficitară a întreprinderii - 6%.

Pentru România putem adăuga la cele de mai sus altele specifice: instabilitatea legislativă, mediocritatea infrastructurii, ineficacitatea instituțiilor orizontale (administrative, juridice etc.), decalajul IT față de țările Uniunii Europene.

 

La noi

 

La noi cele trei cauze majore au durat mai mult, atât din cauza lipsei de acumulare de capital de la începutul anilor '90, dar și a statului care a creat un sistem legislativ mereu în schimbare, în special din punct de vedere fiscal. În plus putem adăuga "șocurile" economice care le-au fost administrate, dintre care se remarcă creșterea ucigătoare a dolarului în 1997 și dificultățile întâlnite la contractarea creditelor.

Experiența ultimelor state intrate în Uniunea Europeană ne-a pus în față mult-discutatul caz al Ungariei, unde impactul a fost în prima fază puternic resimțit de IMM-uri. Deși în țara vecină s-au desfășurat ample programe guvernamentale de susținere, la un an după integrare circa 60% din întreprinderile mici și mijlocii au dat faliment, iar 40% din cele rămase se află de asemenea cu sabia lui Damocles deasupra capului.

Un studiu efectuat de către CNIPMMR (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) arată că două IMM-uri din trei au introdus în anul 2004 produse sau servicii noi. Având în vedere că doar un sfert din totalul întreprinderilor intervievate au un departament de cercetare-dezvoltare, este de presupus ca ponderea celor noi să fie de fapt mult mai mică. Și cum să fie altfel în condițiile în care la un sondaj efectuat de CNIPMMR firmele au răspuns că sursele de finanțare sunt acoperite în proporție de 94% din resurse proprii, 32% credite, 16% leasing și doar 7% fonduri nerambursabile?! De reținut că 3% au beneficiat de fonduri publice.

Excluzând leasingul - contractat de firme în special pentru achiziții de mijloace fixe care nu sunt direct productive (în special autoturisme) -, ne rezumăm la 32% credite. Băncile privesc IMM-urile cu suspiciune peste tot în lume. Perceperea acestui segment ca fiind unul cu risc ridicat este normală, însă acordarea greoaie de credite și silirea clientului să se căciulească chiar și atunci când planul de afaceri este bun pun o mare frână dezvoltării normale și corecte a acestor întreprinderi.

 

Prețul integrării

 

Creditul ocupă un loc important în pregătirea firmelor mici și mijlocii pentru aderare. Unele standarde europene privind diferite ramuri de activitate sunt greu de atins. Cu mai multe luni în urmă un studiu anticipa că 70% din firmele care au ca obiect de activitate termopanele nu pot îndeplini standardele UE. Câte din ele vor reuși? Dar cele din industria alimentară? Despre normele europene privind mediul - situația este dramatică; ca de obicei la noi se vorbește mult și se face puțin.

În situația în care dezvoltarea IMM-urilor a fost oricum îngreunată, dar nu se conștientizează, a apărut comunicatul de la Bruxelles pe 10 ianuarie.

Laszlo Kovacs, membru al Comisiei Europene pentru taxe și impozite, declara: "Îndemn țările membre să se folosească de această oportunitate pentru eliminarea unor complicații de ordin fiscal care împiedică IMM-urile să participe pe piața internă a Uniunii Europene".

Conceptul sistemului HST este bazat pe ideea unei recunoașteri mutuale a regulilor fiscale din țările membre ale UE. Astfel, profiturile unui grup de companii care activează în mai multe țări memebre vor fi impozitate conform unui singur sistem - cel al țării de origine. În cazul în care un IMM dorește să-și deschidă o reprezentanță sau o sucursală în altă țară, aceasta va putea utiliza sistemul fiscal cu care este deja familiarizat, ceea ce va conduce în mod firesc la scăderea costurilor și la ușurarea pătrunderii pe o piață nouă. Comisia a indicat că IMM-urile care își extind afacerile în afara țării sunt supuse astăzi unei fiscalități și unor costuri mai ridicate decât în cazul companiilor mari. Deci oportunități mai multe, dar și o concurență mult mai acerbă.

Definiția unui IMM va fi comună pentru întreaga Uniune Europeană: companii cu până la 250 de angajați, o cifră de afaceri de până la 50 milioane de euro și/sau active în valoare de 43 milioane euro.

Totodată se precizează în comunicat că implementarea sistemului "home state taxation" nu înseamnă că toate taxele și impozitele vor fi calculate în țara-mamă, ci doar cele de bază, fiind precizat ca exemplu doar impozitul pe profit.

Potrivit proiectului, sistemul ar trebui să fie adoptat voluntar de state prin tratate bilaterale și multilaterale, fie prin suspendarea temporară a acordurilor privind evitarea dublei impuneri, fie prin încheierea unei noi convenții multilaterale. S-a precizat o perioadă-pilot de 5 ani.

Probabil că asistăm la un gest reflex de autoapărare - sau chiar contraatac! - al statelor vechi membre în fața potențialului pericol care vine din țările noi intrate, dar și a candidatelor precum România.

Această inițiativă apare la aproximativ două luni după documentul din noiembrie 2005 inițiat tot de către Comisia Europeană, "Implementarea Programului Comunitar Lisabona, Politica modernă a IMM pentru creștere economică și angajare". Prin acest document s-a subliniat necesitatea promovării în principal a IMM-urilor cu potențial rapid de creștere, cum ar fi cele din domeniul high-tech sau din IT&C, unde pentru demararea activității este nevoie de capital consistent. Evident, posibilitățile pentru IMM-urile de la noi de încadrare în această categorie sunt reduse.

 

Încă este timp

 

În România aproximativ 50% din IMM-uri sunt axate pe comerț, procent dublu față de nivelul european. La polul opus se află turismul cu doar 1%, față de aproximativ 5% în UE. Media numărului de angajați este de asemenea sub media europeană: 4,8 față de 5,5. Iar productivitatea muncii, de 19 ori mai mică (sursa: Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii).

Până acum a fost vorba doar de adaptarea la condițiile Uniunii Europene, ceea ce includea și concurența. Nu trebuie să fim prăpăstioși, dar, în cazul în care sistemul HST va fi implementat, IMM-urile vor fi supuse unei presiuni concurențiale și mai aprige.

Iar pentru aceasta trebuie să fie pregătite, prima condiție fiind informarea. Nu e prima oară când știri economice importante sunt prea puțin popularizate. De altfel, deși Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii are intenții bune, constructive, ele rămân cu precădere în sfera teoreticului, ca urmare a unui buget insuficient. Pentru că numărul IMM-urilor trece de 400.000, din care 89% sunt microîntreprinderi, 9% întreprinderi mici și doar 2% întreprinderi mijlocii. Buget insuficient, măsuri de popularizare insuficiente.

În contextul în care SUA în anii '80-'90 și-au dublat exporturile, 80-90% din creștere fiind realizată de întreprinderile mici și mijlocii, modelul regăsindu-se la un nivel mai mic și în România actualului deceniu, importanța sectorului trebuie privită cu mai multă seriozitate

Atitudinea repetativ-obsesivă a plăcii cu "IMM-urile nu sunt pregătite pentru integrarea în UE" nu are darul de a bate apa în piuă, chit că face audiență, ci ca întreprinzătorii, dar mai ales statul, să pregătească cât mai bine aderarea. Altfel, va fi rău nu doar pentru IMM-uri, ci pentru întreaga economie națională.

Publicat în : Economie  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: