Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cu ce viteză alergăm pentru a călca cel de-al cincilea val al extinderii UE?

Andreea VASS

În cursa de recuperare a decalajelor dintre România și UE, anul 2005 a fost martorul unei viteze de creștere accentuată a prețurilor și a câștigurilor salariale, dar se resimt dureri musculare când e vorba de accentuarea creșterii PIB, a producției industriale, a productivității muncii și a exporturilor.



Mai întâi, să lămurim la cine ne raportăm. România are o populație de 4,7% din cea a UE-25, dar o pondere a PIB-ului de 0,7%, conform estimărilor pentru anul 2005. Ca să avem însă și un grad de comparație cu noile state candidate, ne uităm de exemplu la Ungaria care, cu mai puțin de jumătate din populația României, are o pondere mai mare decât cea a României în PIB-ul comunitar, de 0,8%. Suntem, așadar, o economie mică cu o piață de consum vastă.

 

Călcăm pedale diferite pentru creștere economică

 

Ca să recuperăm din decalajele față de gigantul economic european, noi trebuie să turăm mai puternic economia reală. În realitate însă, în primele trei trimestre ale anului 2005, consumul, investițiile și exporturile au jucat roluri diferite în creșterea economică europeană și românească. Exportul este vectorul principal al creșterii europene, iar la noi prevalează consumul.

În condițiile în care producția agricolă a deraiat puternic datorită condițiilor meteorologice nefaste (-12%), baza dezvoltării noastre economice a stat în industrie. Doar că dinamica activității industriale în România a fost de trei ori mai mică în primele trei trimestre ale anului 2005 decât în aceeași perioadă a anului 2004. Mai mult decât atât, ritmul său de creștere (+1,4%) a fost nesemnificativ superior celui european (+1% în UE-25, în octombrie 2005 față de octombrie 2004). El este nesemnificativ, în special din perspectiva recuperării decalajelor.

Influențe negative puternice au avut industriile românești de articole de îmbrăcăminte, pielărie și încălțăminte, produse textile, cu o pondere de 10,5% în totalul producției, iar influențe negative mai mici au avut industriile de materiale de construcții și alte produse din minerale nemetalice, mașini și echipamente, cu o pondere de 11% în totalul producției României.

 

Performeri în recuperarea decalajelor la prețuri

 

Ultimele estimări arată că zona Euro a încheiat anul 2005 cu o creștere generală a prețurilor de 2,2%. Desigur că diferențe destul de mari persistă între statele membre ale UE și statele candidate. România rămâne însă țara cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din regiune, de 8,6%.

În anumite sectoare economice - ca de exemplu industrie și energie - prețurile din Europa Centrală și de Est urmează evoluția de aliniere mai rapidă la nivelul prețurilor UE:

În industrie, cu excepția sectorului de construcții, prețurile au crescut cu 5,5% pentru UE-25, în noiembrie 2005, față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, în România prețurile producției industriale totale au crescut cu 22,4%.

Ca și în țara noastră, la nivelul UE, evoluția cea mai spectaculoasă a prețurilor o înregistrează însă sectorul energetic, cu o creștere de 14,8% pentru zona Euro, 20,1% pentru UE-25, respectiv 59,1% pentru România.

 

Dinamica salarială versus dinamica productivității

 

Evoluția costului muncii în UE indică tendința de convergență a câștigurilor salariale și non-salariale între statele din vestul Europei și noile state membre. Astfel, media de creștere a costului salarial pentru zona Euro este estimată la 2,2% și la 2,7% pentru UE-25.

Comparativ, creșterea salarială medie brută în România depășește creșterile înregistrate în UE-25 (cu excepția doar a Letoniei: +15,7%).

România se situează în grupa celor mai dinamice piețe ale muncii, însă comparativ cu dinamica productivității (de doar 5,6% în noiembrie 2005 față de noiembrie 2004), ajungem la concluzia că ne confruntăm cu o pierdere semnificativă de competitivitate în industrie.

Pentru recuperarea treptată a decalajului față de media UE, România are nevoie de o creștere economică medie anuală mai mare de 5%, bazată pe competitivitate reală. Ca acest lucru să se întâmple pe termen lung, avem nevoie de un mediu economic dinamic, în special prin dezvoltarea activităților cu valoare adăugată mare și care stimulează exporturile, productivitatea și generează locuri de muncă bine plătite. Din păcate, în anul 2005, nu am reușit nici măcar să acoperim ritmul mediu anual de creștere a PIB/loc. la PPS al Greciei, Portugaliei, Spaniei de la momentul aderării până în prezent, ce să mai vorbim de cel al Irlandei.

 

 

Notă:

Analiza comparativă are la bază datele oficiale publicate de către EUROSTAT și Institutul Național de Statistică, 2006.

Ritmul mediu anual de creștere a PIB/loc. la PPS de la momentul aderării până în prezent: Grecia (550 euro/loc.), Portugalia (564 euro/loc.), Spania (771 euro/loc.), Irlanda (970 euro/loc.). Față de anul trecut, în România PIB/loc. la PPS a crescut cu 522 euro/loc, conform estimărilor noastre pe baza datelor EUROSTAT.

 

 

Andreea VASS este expert DASES, Administrația Prezidențială

Publicat în : Economie  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: