Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Sfârșitul tranziției economice

Cristian BANU

Din punct de vedere economic, 2006 marchează finalizarea tranziției economice. De bine, de rău, România și-a rezolvat majoritatea problemelor economice și se poate descurca singură, fără tutela organismelor europene.



2005 a fost un an amestecat, "atipic" dacă vreți, dar chiar și așa s-au stabilizat o serie de trenduri care marchează o însănătoșire vizibilă a economiei și așezarea ei pe baze sănătoase.

 

Indicatorii macroeconomici

 

Indicatorii macroeconomici sunt stabili. Inflația este în scădere și probabil că în 2006 scăderea va fi mai accentuată decât în 2005, un an grevat de inundații și alte elemente conjuncturale care au dus la amplificarea inflației. Chiar dacă ținta oficială a BNR este imposibil de realizat, este posibil să avem o inflație anualizată la 31 decembrie de 6,5-7%. Desigur, este mult peste media Uniunii Europene și vom rămâne printre țările cu cea mai mare inflație din Europa, însă cu certitudine ea nu mai reprezintă o problemă și poate fi controlată de autorități.

Rezerva valutară a BNR a crescut mult anul trecut și se află acum la niveluri sănătoase, care îi permit Băncii Naționale să ducă o politică ceva mai relaxată. Rămâne de văzut cum va gestiona Mugur Isărescu politica de dobânzi după semieșecurile de anul trecut. Oricum, rezerva valutară a BNR acoperă aproape jumătate din datoria externă.

Deficitul bugetar nu reprezintă o problemă serioasă. Așa cum am mai spus, dacă analizăm structura importurilor, observăm că aproape 80% din acestea sunt ale companiilor, nu se referă la bunuri de larg consum. Nu frigiderele și aragazurile sunt vinovate pentru creșterea deficitului bugetar, ci importurile companiilor. De altfel, această creștere a deficitului bugetar este un pericol mai degrabă de natură contabilicească decât macro-economică. Deficitul bugetar al SUA a atins cote-record, ceea ce nu împiedică economia americană să aibă o viteză de creștere mult mai mare decât economiile europene care înregistrează chiar excedente comerciale, cum ar fi Germania. Una din greșelile care se fac este aceea că acest deficit este pus în seama României, când, în realitate, el este generat de firmele românești. Până la urmă, nu statul român are deficit comercial, ci firma X și Y. Or, atâta vreme cât firma X și Y obțin suficienți bani în România pentru a-și achita facturile în străinătate, nu văd de ce ar trebui să ne îngrijoreze acest aspect.

Datoria externă a crescut cu aproape 7 procente ajungând acum la 28 de miliarde euro, dar deocamdată România stă încă bine la acest capitol, gradul de îndatorare fiind sub 30% din PIB.

Creșterea economică de anul trecut a fost trasă înapoi de sectorul agricol, puternic lovit de inundații și vremea nefavorabilă. Altfel, creșterea fără agricultură s-a situat destul de aproape de prognoza guvernamentală, aspect care întărește încrederea în capacitățile economiei românești.

Chiar dacă creșterea productivității industriale a încetinit în 2005, încasările companiilor au crescut, ceea ce se traduce mai degrabă printr-o eficientizare a producției și a stocurilor. Cu alte cuvinte, companiile au produs ceva mai puțin, dar au vândut mai mult, optimizând astfel stocurile. Productivitatea muncii în industrie a crescut cu 4,2% (noiembrie 2004 - noiembrie 2005), cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut cu 5,7%). Cifrele nu sunt rele deloc și confirmă evoluția pozitivă a economiei în 2005.

 

Evoluția monedei naționale

 

Care va fi evoluția monedei naționale anul acesta?

Totul depinde de coordonarea politicilor guvernului cu cele ale Băncii Naționale. În 2005, politicile s-au bătut cap în cap și, totuși, nu este integral vina guvernului. BNR a luat o serie de măsuri care pur și simplu au ignorat complet ce se întâmplă în economie, ce face guvernul și care este conjunctura internațională.

Din acest punct de vedere, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. Și, după discuțiile care au avut loc la stabilirea bugetului de stat pe 2006, când guvernul face o socoteală și Mugur Isărescu vine senin și spune că socoteala este greșită, înclin să cred că cele două instituții nu vor colabora nici anul acesta.

Dincolo de colaborarea dintre două instituții ale statului, un alt aspect important care trebuie luat în considerare este colaborarea BNR cu... piața. Adică economia și bancherii. Nici aici semnalele nu sunt foarte încurajatoare. BNR a acționat oarecum haotic anul trecut, lăsând impresia că nu prea știe de ce anume să se ocupe: de inflație, de curs, de denominare... Până la urmă, nici denominarea nu i-a ieșit, nici inflația nu a stăpânit-o, iar cursul a creat mai multe probleme decât foloase economiei, prin impredictibilitatea lui.

În cazul unei evoluții normale, anul 2006 ar trebui să fie dominat de câteva tendințe importante:

- tendința de apreciere a monedei naționale va continua în mod cert, însă vor exista perioade de scădere; va fi mai degrabă o apreciere în dinți de fierăstrău;

- este inevitabil ca dobânzile să crească până la un nivel care să le facă real pozitive; economisirea a ajuns la circa 10% din PIB, adică jumătate din media Europei Centrale și aproape un sfert din cea a UE; creșterea dobânzilor va ajuta aprecierea monedei naționale, deoarece plasamentele în lei vor fi astfel mai avantajoase;

- în cazul unui an agricol bun, există toate șansele ca și creșterea economică planificată de guvern să fie atinsă, ba chiar depășită, în condițiile în care guvernul se va ține de cuvânt și va iniția proiectele de investiții cu care ne tot "amenință" domnul Tăriceanu;

- în cazul unui răspuns pozitiv din partea UE pe 16 mai (iar scandalul Adrian Năstase/DIP are toate șansele să ajute în acest sens), atractivitatea economiei românești va crește;

- inflația va scădea, dar nu până la ținta preconizată de BNR de 6%, ci, mai degrabă, ținând cont de inflația de 8,6% de anul acesta, probabil la un 7%;

- ținând cont că bugetul pe 2006 este bugetul lui Tăriceanu, este de așteptat să se observe o îmbunătățire a gestionării politicilor bugetare și un control mai bun al politicilor salariale din domeniul bugetar;

- este de așteptat ca în 2006 să se încheie convertibilitatea deplină a leului, care va duce ea însăși la un trend de apreciere.

Luând în considerare aceste tendințe, eu personal aș miza o apreciere a leului cu 10% până la un curs de 3,3 lei/euro. Desigur, aceasta în absența unor dezechilibre majore care să-i influențeze decisiv evoluția.

Oricum, raporturile leu/euro sau leu/dolar nu au nimic de-a face cu diferența pozitivă de productivitate dintre România și țările din zona euro sau SUA, ci mai degrabă cu evoluțiile macroeconomice la nivel internațional (pentru evoluția valutelor) și intrările de valută pe piața românească. Din acest punct de vedere, putem spune că există în momentul de față o ruptură între ceea ce se întâmplă pe piața valutară și ceea ce se întâmplă în economia reală, situație care duce la o impredictibilitate mult mai mare a cursului.

 

Retragerea statului din economie

 

Pe măsură ce economia privată se dezvoltă, scade rolul statului în economie. Prin privatizarea BCR și, anul acesta, a restului sectorului energetic, statul se va retrage aproape complet din economie, lăsând loc sectorului privat, cu un management performant. Fiindcă principala problemă a sectorului de stat îl reprezintă managementul defectuos. În economia privată se raportează creșteri de două sau chiar trei cifre. În 2003 existau doar două companii peste 1 miliard de euro (Petrom și SIDEX), în 2004 au mai apărut Metro, Petromidia, iar anul acesta Dacia și probabil RomTelecom, Vodafone și Orange așteptând imediat după colț (amândouă fiind undeva în jur de 750 milioane euro). Pe piața de retail a apărut o concurență foarte puternică, pe lângă Carrefour și Cora apărând numeroși discounteri (Kaufland, Penny & Comp.) care au dus și în orașele mici conceptul de comerț modern și civilizat.

Unul dintre beneficiile pe care îl va aduce un sector privat puternic dezvoltat va fi dat de presiunile pe care, inevitabil, le va face asupra "policy makers", adică asupra clasei politice. În momentul în care se va realiza masa critică, companiile vor vedea că este mai ieftin să facă afaceri cinstit decât să "fenteze statul". Și atunci va începe să preseze pentru o profesionalizare a administrației de stat, pentru introducerea unei legislații coerente și previzibile.

Lucrurile evoluează suficient de rapid și, dacă membrii actualei clase politice nu reacționează așa cum trebuie, vor dispărea pur și simplu. Principalele provocări din punct de vedere economic pe care le are guvernul în 2006 sunt Codul Fiscal - devenind obligatorie eliminarea tuturor portițelor și trecerea completă la cota de 16% -, trecerea la planificarea bugetară multianuală și o coordonare a politicilor cu Banca Națională. Dacă guvernul actual reduce impredictibilitatea economică este deja un mare pas înainte și putem spune că tranziția s-a încheiat.

Publicat în : Economie  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: