Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Kremlinul își reafirmă controlul asupra petrolului și gazelor

Michael COHEN

PetroKremlin - un enorm conglomerat energetic de stat construit în ultimul an.Unii experți spun că PetroKremlin a fost creat pentru a alimenta tentativa Rusiei de a-și reface statutul de mare putere în stil sovietic. Până acum, Kremlinul a renaționalizat cu succes aproape o treime din fostul sector privat al petrolului și gazelor naturale.



Ambițiile Rusiei sunt tot mai mari

 

Unele acțiuni ale Kremlinului arată prin proiectele derulate că Rusia dorește să-și recapete statutul de mare putere:

• O conductă siberiană în valoare de 15 miliarde USD, programată să devină operațională în 2008, va spori exporturile de țiței rusesc în Asia, mai ales în China, cu care Moscova cultivă o nouă relație strategică.

• O conductă de gaze de 737 mile și planificată să treacă pe sub Marea Baltică va elimina intermediarii Ucraina și Polonia, ale căror relații cu Moscova s-au deteriorat în ultima vreme, și va fixa Rusia ca principal furnizor de energie al Europei occidentale.

• Compania de stat Gazprom s-a asociat cu câțiva parteneri străini pentru a exploata un câmp uriaș de gaze naturale din Marea Barents, a cărui producție, transformată în gaz petrolier lichefiat (GPL), ar putea începe să fie livrată pe piața americană din 2010.

• Se așteaptă ca îndelung amânata lege a resurselor subterane, care va fi aprobată de Dumă anul acesta, să interzică firmelor străine să exploreze sau să exploateze câmpuri petrolifere rusești sau orice alte resurse minerale importante.

 

Petrolul - "instrument" de politică externă

 

Schimbările au loc rapid pentru că Putin a înțeles că energia este atuul Rusiei la masa internațională de joc. În loc de forța militară pe care Uniunea Sovietică o folosea pentru a-și proiecta puterea, Rusia folosește petrolul ca principal instrument de politică externă.

Rusia este cel de-al doilea mare producător de petrol al lumii - aproximativ 8 milioane barili de țiței pe zi - care reprezintă aproape 40 la sută din PIB-ul țării. Creșterea prețurilor internaționale ale petrolului în ultimii cinci ani a readus bugetele publice pe profit, a alimentat o modestă creștere economică și a permis băncii centrale să strângă rezerve de 170 miliarde USD.

Dincolo de impozitarea profiturilor suplimentare din domeniul energiei, Kremlinul a trecut la acapararea industriei. Cea de-a treia mare companie petrolieră a Rusiei, Yukos, a fost lichidată, o dată cu punerea sub acuzare a proprietarului său, dușmanul politic al Kremlinului, Mihail Hodorkovski, iar principalele sale unități de producție au fost înghițite de compania de stat Rosneft. La începutul anului trecut, Guvernul a preluat un pachet majoritar de 51 la sută din Gazprom, gigantul domeniului gazelor naturale, care deține un sfert din rezervele lumii, iar Gazprom a plătit 13 miliarde USD pentru achiziționarea celei de-a cincea mare companie petrolieră din Rusia, Sibneft.

În prezent, statul controlează direct aproape 30 la sută din producția de petrol a Rusiei. Creșterea producției de petrol a scăzut de la o medie de 9 la sută, în primii ani ai mandatului Putin, la doar 3 procente în anul 2005. Explorarea aproape a fost sistată, întrucât investitorii, atât ruși, cât și străini, așteaptă să vadă care vor fi noile reguli ale jocului. Neînțelegerile interne la Kremlin par să fi împiedicat fuziunea planificată dintre Gazprom și Rosneft, care ar fi creat un conglomerat petrolier enorm, controlat de stat.

Controlul tot mai strict al statului ar putea fi o veste bună pentru investitorii străini care vor o felie din plăcinta rusească, dar nu țin neapărat la dreptul de control. Noua regulă este că statul trebuie să aibă cel puțin 50 la sută. Până la 49 la sută din Rosneft ar putea fi vândut în curând unor investitori străini, pentru ca statul să poată înapoia un credit de 7,5 miliarde USD pe care l-a contractat pentru a cumpăra pachetul majoritar în Gazprom. Restricțiile impuse străinilor care doresc să cumpere acțiuni

Gazprom vor fi și ele eliminate curând, spun experții.

Kremlinul intenționează să contracareze criticile internaționale privind acapararea de către stat a sectorului energetic, prin oferirea câtorva posturi de management simbolice unor oficiali străini cu notorietate, ca fostul cancelar german Gerhard Schröder, care se spune că a acceptat să conducă proiectul noii conducte de gaze nord-europene, concepută pentru a transporta gazele rusești direct în Germania. La începutul acestei luni, Putin i-a oferit personal fostului secretar american pentru comerț Donald Evans postul de președinte al Rosneft, dar acesta l-a refuzat.

Putin și-a numit câțiva dintre principalii săi oameni de încredere să conducă proaspăt-dobânditul imperiu al Kremlinului. Cotidianul "Nezavisimaia Gazeta" estima la începutul anului că șapte persoane din anturajul lui Putin controlează acum nouă companii de stat cu active totale de 222 miliarde USD, adică 40 la sută din PIB-ul Rusiei.

Capitalismul oligarhic nereglementat din anii 1990 a compromis acest sistem în ochii publicului și a făcut "necesară" reîntoarcerea statului în poziția de jucător economic. "Multe companii petroliere private au prejudiciat interesele naționale și aceste greșeli au trebuit corectate", spune Nazit Boikov, expert al Institutului pentru Economie Mondială și Relații Internaționale din Moscova. Alții susțin că o nouă elită a Kremlinului se servește pur și simplu din bogățiile Rusiei, la fel cum au făcut-o oligarhii din deceniul trecut. Un anumit grup de oameni folosește naționalizarea ca mecanism pentru a se îmbogăți; atâta tot.

Dacă în ce privește impactul intern pe termen lung al politicilor lui Putin par a exista incertitudini, nimeni nu pare să se îndoiască de faptul că dobândirea controlului direct asupra vastelor resurse petroliere ale Rusiei oferă Kremlinului un substanțial avantaj în domeniul politicii externe, într-o lume tot mai flămândă de energie.

Într-o întâlnire a Asociației Națiunilor Sud-Est Asiatice la jumătatea lui decembrie, Putin s-a angajat să mărească livrările de petrol în Asia, de la 3 la sută din totalul exporturilor Rusiei în prezent la 30 la sută în 2020. Într-o declarație comună, liderii grupului de 10 națiuni s-au angajat să construiască un "parteneriat cuprinzător" și să impulsioneze cooperarea comercială și de securitate cu Rusia. O nouă conductă siberiană va începe să pompeze țiței în 2008, primele livrări fiind îndeosebi spre China.

Rusia țintește un rol mai activ în regiunea Asia-Pacific și știe că doar petrolul poate facilita acest lucru. Rămâne de văzut dacă Rusia are atât petrol încât să-și îndeplinească toate promisiunile politice. Kremlinul a înțeles că rezervele de energie pot fi fluturate ca o recompensă, dar pot fi folosite și ca amenințare. Ucraina, care s-a rupt de pe orbita Moscovei prin "revoluția portocalie" din 2004, a fost lovită la sfârșitul anului trecut de o creștere de peste patru ori a prețului pentru furnizarea de gaze naturale - de la 50 USD pe mia de metri cubi la 230 USD. Kievul a protestat, spunând că nu se poate adapta atât de repede la o creștere atât de mare, dar Gazprom a amenințat că va sista livrările de gaze în ziua de anul nou, dacă Ucraina nu se conformează. Între timp Belarus, cel mai fidel aliat ex-sovietic al Kremlinului, a semnat un contract cu Gazprom pentru doar 46 USD pe mia de metri cubi de gaze, semn ca Moscova știe să-și recompenseze prietenii.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: