Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Scandalul închisorilor CIA. Mize și premise

Ana-Maria TĂNASE

Întotdeauna când un sistem statal sau părți din acesta intră în conflict și se produc scurgeri de informații care ajung să erodeze sistemul în ansamblu, avem primele indicii că asistăm la o criză de sistem.



Scandalul închisorilor CIA este unul din acele exemple în care criza unui actor din sistem poate afecta atât sistemul în ansamblu, cât și alte sisteme cu care el interacționează.

 

Și dacă...

 

Dacă luăm în calcul validitatea ipotezei existenței unor închisori CIA în Europa, SUA se confruntă cu o gravă criză de legitimitate și de credibilitate. Criza declanșată de conflictul dintre CIA și Casa Albă nu se rezumă doar la dimensiunea comunicațională sau de imagine. Confirmarea ipotezei existenței unor posibile închisori CIA în Europa ar nega modelul însuși de democrație promovat și exportat de SUA la nivel global. Mai mult, SUA și-ar nega rolul wilsonian civilizator pe care l-a promovat în cadrul misiunilor NATO de pace, în zone potențiale de conflict (Irak, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Afganistan). Tot acest scandal delegitimează discursul moralist și misionar al SUA și anulează premisele de securitate strategică care au stat la baza formării și funcționării NATO. Demonstrarea cu probe solide a existenței unor închisori CIA ar obliga SUA să-și reconsidere din temelii politica externă, cu caractere unilateraliste, și ar afecta, fără îndoială, echilibrul de forțe în plan global.

 

Un "flagel" care zdruncină Europa

 

Informațiile legate de o posibilă existență a închisorilor CIA în Europa au început să se succeadă în valuri, prin tot atâtea surse, jurnalistice sau la nivel oficial, mai mult sau mai puțin credibile. Confuzia generată în jurul acestui subiect este, până la urmă, o modalitate destul de eficientă, manevrată probabil de undeva din spatele unor servicii secrete, de manipulare a vulnerabilităților structurale ale țărilor Europei.

Scandalul închisorilor CIA a "pătruns" în Europa prin punctele sale cele mai vulnerabile. Este vorba, pe de o parte, despre Polonia, văzută de marile puteri europene ca o povară financiară a Europei, iar, pe de altă parte, este vorba despre România, una din țările care aparține valului imediat de aderare. Inițial venite din partea organizației Human Rights Watch, mai apoi din partea Amnesty International și a unor prestigioase cotidiene americane ("New York Times" sau "Washington Post"), acuzațiile au inflamat Europa, care a cerut imediat explicații celor două țări.

Oficialii de la București par deja obosiți și agasați de negațiile repetate pe care trebuie să le dea pe marginea acestui scandal. Numai că, spre deosebire de Polonia, România este net dezavantajată, chiar și din simplul fapt că nu este încă membru al Uniunii Europene, iar aceste informații îi produc un deficit major de credibilitate și de imagine. Informațiile publicate în săptămânalul elvețian "Sonntagsblick" par să fie o probă de confirmare a existenței unor centre secrete de detenție în România, Bulgaria, Ucraina, Macedonia și provincia sârbă Kosovo. Mai mult, parlamentarul britanic Claude Moraes a lansat ipoteza amânării aderării candidatelor la aderare (în primul rând, a României).

Treptat, acuzațiile HRW s-au extins asupra Germaniei, Marii Britanii, Spaniei, Portugaliei, Greciei, Republicii Cehe, Ciprului, dar și asupra Elveției, Egiptului, Marocului, Macedoniei, Bulgariei sau Ucrainei. Pentru a spori și mai mult confuzia, publicația britanică "Sunday Telegraph" a publicat în paginile sale un document prin care demonstra că de fapt întreaga Uniune Europeană ar fi știut de existența acestor zboruri și închisori.

În acest scandal, bătrânul continent se împarte din ce în ce mai multe individualități, astfel încât chiar și cei mai puternici lideri ai Europei ajung să se suspecteze unul pe altul într-un scandal care nici măcar nu este al lor: statele europene mai puternice le suspectează pe cele mai slabe, cei mai rezervați față de politica NATO pe cei care s-au dovedit de-a lungul timpului aliați foarte fideli ai SUA în Europa.

După o perioadă de câteva luni de absolută confuzie la nivelul membrilor UE, s-a decis constituirea unei comisii de anchetă la nivelul Uniunii care să interogheze oficialii țărilor suspectate de implicare în acest scandal, din dorința de a strânge dovezi despre existența sau nu a acestor închisori. Chiar dacă Uniunea Europeană recunoaște prin oficialii săi că nu deține resursele necesare pentru strângerea unor astfel de dovezi, membrii UE se bazează pe colaborarea statelor suspectate care trebuie să furnizeze informațiile necesare ale nevinovăției lor. În paralel, a fost începută o anchetă la nivelul Consiliului Europei (din care fac parte și SUA), coordonată de senatorul elvețian Dick Marty, care a lansat o serie de informații și suspiciuni menite să tensioneze și mai mult relațiile dintre statele europene între ele și cele aspirante la statutul de membru al Uniunii.

 

Mize și premise

 

Informațiile transmise până acum de Casa Albă, atât la nivelul Congresului american, cât și prin intermediul vizitei secretarului de stat american, Condoleezza Rice, nu au făcut decât să sporească și mai mult ambiguitatea în rândul țărilor europene asupra autenticității informațiilor.

Din nou, Europa se vede implicată într-un război care nu este al ei. Războiul este dus de data aceasta la un alt nivel decât cel armat. La mijloc, pare să fie însă o miză care să afecteze direct Europa. Este posibil ca acest război care amenință să despartă mai mult ca niciodată construcția europeană să nu fie doar cel dintre Administrația americană și serviciile secrete. Este posibil ca acest război să fie o reiterare a unei vechi dispute dintre Rusia și SUA în lupta pentru supremația mondială, război dus de data aceasta prin intermediul serviciilor secrete.

Informația pare șocantă la prima vedere, dar ea justifică o mare parte din demersurile pe care le face în acest moment Casa Albă în așa-zisa luptă împotriva terorismului. Pe următorul punct al "axei răului" construită de președintele George W. Bush, se află Iranul cu, din nou, invocata deținere a armelor nucleare. Spre deosebire de Irak, unde președintele Bush avea legitimitatea contestării regimului totalitar al lui Saddam Hussein, pentru Iran trebuie construită o altă miză. În plus, președintele Bush nu poate să aibă același tip de discurs și să-și construiască aceleași premise ca în cazul intervenției din Irak. Atunci exista 11 septembrie, exista Ossama Bin Laden și rețeaua Al Qaeda. Atunci, premisele declanșării unui război împotriva terorismului erau deja constituite.

În acest moment, Europa și opinia publică internațională au devenit imune în fața unui discurs general despre lupta împotriva terorismului. Așadar, este nevoie de fabricarea unor motive în plus decât cele deja știute sau bănuite pentru ca Europa și Rusia să se implice într-un astfel de război. Președintele Franței a fost primul care a intuit intențiile Casei Albe și, spre deosebire de situația Irakului, când a regretat în cele din urmă situarea pe poziții divergente de SUA, acum a ținut să fie cel care să dea startul unei astfel de dezbateri la nivel european.

Dar unde se situează scandalul CIA în tot acest angrenaj de fapte? Pot fi mai multe ipoteze de lucru. Pe de o parte, CIA a aflat de intențiile Casei Albe și ține să discrediteze din start intențiile președintelui George W. Bush sau vor doar să-l șantajeze, iar, pe de altă parte, CIA fabrică un scandal în care implică Europa din aceeași dorință de a-i discredita acțiunile de a se alătura SUA în lupta împotriva terorismului. Nu întâmplător primele țări europene incriminate, România și Polonia, au fost cele mai necondiționate susținătoare ale războiului declanșat de președintele George W. Bush în Irak.

Trebuie luată în calcul și o altă ipoteză de lucru. Este posibil ca SUA să fi declanșat o astfel de scurgere de informații prin intermediul CIA, dar toate informațiile să fie pe deplin controlate de la Casa Albă și să aibă ca țintă unică Europa. În această situație, ar fi fost imposibil ca Europa să nu reacționeze, iar lipsa de unitate la nivelul statelor membre a ieșit mai mult ca niciodată în evidență. SUA au demonstrat încă o dată Europei că, în lipsa unui inamic unic și recunoscut de facto (de obicei, arătat sau construit de la Washington), Uniunea Europeană este o structură politică extrem de vulnerabilă mai ales în ceea ce privește componenta de securitate și apărare. Fără să-și dea seama, liderii europeni recunosc implicit rolul de coeziune și unitate pe care SUA îl au la nivelul structurilor europene.

Pornind de la aceste premise, mă hazardez să spun că SUA își sacrifică vechiul model de democrație promovat în afara granițelor în schimbul redimensionării unilateralismului la nivel global, având ca principală sursă de legitimitate lupta împotriva terorismului.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: