Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Un pretext al Ciocnirii Civilizațiilor

Virginia MIRCEA

Nici o gazetă serioasă n-ar publica imagini cu Iisus a căror unică menire ar fi să ofenseze creștinii. Din simplul motiv că publicațiile bune sunt guvernate de principiul fundamental al valorii de știre. Când deja infamatele 12 caricaturi ale profetului Mohammed au fost publicate pentru prima dată în Danemarca, în septembrie 2005, valoarea lor de știre era zero. O furtună în paharul cu apă danez, atunci, o valoare de știre imensă, acum.



Ele au fost create ca o provocare - Islamul interzice realizarea de imagini cu profetul Mohammed - într-un ziar conservator, care dorea să demonstreze libertatea de expresie într-o democrație liberală, laică, occidentală. Caricaturile au reprezentat o provocare menită să stârnească dezbateri sau pur și simplu o provocare - depinde din ce punct de vedere privim lucrurile. Vizualizarea lor pe internet a devenit o chestiune de mare încărcătură politică. Iar schimbarea în statutul acestor imagini se datorează, aproape exclusiv, exact celor care le-au considerat jignitoare la început. Dacă nu ar fi fost persoanele de pe străzile din Gaza și Amman, care cereau limitarea libertății presei în alte state decât cele ai căror cetățeni sunt, aceste caricaturi ar fi dispărut de mult în obscuritatea pe care o merită.

Caricaturile din cotidianul danez Jyllands-Posten reflectă tonul înfierbântat al caricaturilor întâlnite zilnic în cotidienele din Orientul Mijlociu, care conțin un venin nesecat și o stereotipie rău intenționată la adresa Occidentului și a Israelului. Câteva din caricaturile daneze au fost create în același stil, dincolo de domeniul caricaturii sau al pamfletului, direct în domeniul purei defăimări. Mohammed este prezentat cu un cuțit uriaș și o barbă ca o claie uriașă, flancat de două femei înfășurate în văluri, din care nu se văd decât ochii; cea mai rea, și de departe cea mai ofensatoare, este cea în care pe turbanul său se găsește o bombă pe punctul de a exploda. Aceste imagini agresează sensibilitățile religioase ale multor musulmani, cu exact același tip de furie virulentă pe care statele islamice le cultivă cu atâta grijă împotriva celor "doi mari dușmani" ai politicii Orientului Mijlociu - Statele Unite și Israelul.

Pentru mulți musulmani, mai ales fundamentaliști, nuanțele privind stilul caricaturilor nu contează. Elementul esențial este interdicția de a realiza orice imagine a Profetului. Și acesta este nivelul la care foarte mulți musulmani și nu numai ar vrea să se oprească lucrurile. Ambele tabere vor să prezinte situația ca pe un conflict fundamental al valorilor. Un conflict între credințe religioase absolute și principii politice absolute, între cuvântul lui Dumnezeu (interpretat de om) și libertățile instituite de democrația vestică. Dacă acest conflict este astfel prezentat occidentalilor, atunci într-adevăr nu au prea multe opțiuni: sub nici o formă libertatea presei, chiar libertatea de "a-L caricaturiza pe Dumnezeu", cum spunea un ziar francez, nu poate fi limitată. Chiar și cei care țin cu dinții de principiile fundamentale ale democrației liberale pot simți aici efectul exasperant al unei manipulări mai obscure. Pentru că, atunci când este forțat până la impas, conflictul pe marginea caricaturilor devine exact ceea ce ideologii ambelor lumi ar vrea să devină: un pretext al Ciocnirii Civilizațiilor.

E destul de trist că o ceartă de salon a putut evolua într-o revoltă de stradă. Fundamentalismul religios a forțat limitele subiectului; fundamentalismul politic l-a inflamat. A-ți cere scuze acum pentru o jignire este echivalent cu a capitula în fața tiraniei religioase; instinctul fundamental al moderației este interpretat drept lașitate. Un strop de cerneală pe hârtie este amplificat și prezentat drept dovadă a incompatibilității culturale. Așa încât liderii politici vorbesc despre "războiul cel lung", un conflict între Est și Vest care nu dă speranțe de aplanare în viitor. Este absurd cum aceste caricaturi pot deveni parte a rigidității intelectuale care va susține, în ambele tabere, ideea unei prăpăstii culturale.

Moderația, în acest caz, nu înseamnă un compromis în apărarea libertăților fundamentale; înseamnă demonstrarea forței valorii libertății într-o societate laică. Avem nevoie de voci care lovesc pretinsa și presupusa sanctitate a propriilor noastre credințe și sensibilități religioase și a liderilor religioși, dar nu e necesar să ia forma unor caricaturi lipsite de gust, ci mai curând a reveniriiunor voci ca aceea a lui Mark Twain.

Poate că, într-adevăr caricaturile cristalizează incompatibilitatea dintre Islam și Occident, și faptul că cele două culturi trebuie să se mobilizeze pentru acest "război îndelungat". Singura alternativă pare aceea de a ne aminti că, dacă două viziuni complet diferite asupra lumii nu pot găsi un numitor comun, atunci poate că este prea devreme, în istoria omenirii, pentru a începe respectivul dialog.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 34

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: