Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Reforma bisericilor ardelene

Claudiu PĂDUREAN

În timp ce ortodocșii au divizat vechea mitropolie a lui Andrei Șaguna, Vaticanul a creat un fel de patriarhie pentru greco-catolicii ardeleni. Cultele religioase din Transilvania se află în plină reformă.



Tonul a fost dat de Biserica Ortodoxă Română, care a decis înființarea unei noi mitropolii la Cluj. Decizia a iritat o parte însemnată a clerului Mitropoliei de la Sibiu. Au urmat schimbări și în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Acest cult a fost ridicat la rangul de Arhiepiscopie Majoră, primind statutul unei patriarhii. Este cea mai importantă decizie din istoria Bisericii Catolice din România, de la înființarea Mitropoliei de la Blaj, în anul 1853.

 

Ortodoxia, o istorie recentă la Cluj

 

În Cluj, ierarhia ortodoxă are o istorie destul de recentă. De la unirea religioasă a românilor din Transilvania cu Biserica Romei, din anul 1700, în zona Clujului, majoritari au fost greco-catolicii. În orașul propriu-zis, românii erau o minoritate puțin importantă. Prima biserică românească din Cluj a fost ctitorită, în anul 1800, de episcopul greco-catolic Ioan Bob din Blaj, urmașul unei vechi familii nobiliare românești. Prima biserică ortodoxă românească din vechiul oraș a fost ctitorită abia 130 de ani mai târziu. Este vorba de actuala catedrală mitropolitană, zidită din dorința Regelui Carol al II-lea. În perioada interbelică, la Cluj a fost înființată o episcopie ortodoxă, deși numărul credincioșilor din zonă era relativ redus. Situația s-a schimbat însă în anul 1948, când autoritățile comuniste au interzis Biserica Greco-Catolică. Întreaga ierarhie a acestui cult a fost aruncată în temniță, iar credincioșii au fost forțați să devină ortodocși. Cu toate acestea, spune cunoscuta dizidentă anticomunistă Doina Cornea, în Cluj a continuat să existe o activă comunitate greco-catolică clandestină. În anul 1956, de pildă, greco-catolicii au organizat unul dintre cele mai mari proteste anticomuniste. O serie de preoți au celebrat o liturghie în centrul orașului, în fața Bisericii romano-catolice a Piariștilor, iar în predică, preoții au criticat deschis conducerea comunistă, în fața miilor de credincioși uluiți. Ulterior, toți preoții care au celebrat liturghia au fost arestați. În anul 1989, Episcopia Ortodoxă a Clujului era condusă de un ierarh care la origine fusese preot greco-catolic, Teofil Herineanu. Acesta încercase să-și protejeze foștii coreligionari. De pildă, călugărul bazilian Silvestru Augustin Prunduș, conducătorul clandestin al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, fusese angajat pe post de bibliotecar la episcopia ortodoxă.

 

Miza disputelor - scaunul patriarhal

 

După moartea lui Teofil Herineanu, în scaunul arhieresc a ajuns una dintre cele mai cunoscute figuri ale ortodoxiei românești, Bartolomeu Anania. Este vorba de un fost deținut politic, arestat în timpul mișcărilor anticomuniste ale studenților din Cluj din anul 1946. Bartolomeu Anania era pe atunci student la Medicină. După eliberarea din temnițele comuniste, a renunțat la ideea continuării studiilor de medicină și a devenit preot. El a fost trimis să-i păstorească pe românii ortodocși din SUA. După ce a devenit ierarh la Cluj, Bartolomeu Anania a obținut transformarea eparhiei sale în arhiepiscopie, iar teologii clujeni au început să vorbească tot mai insistent despre transferarea sediului Mitropoliei Transilvaniei de la Sibiu în Cluj-Napoca. După moartea mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală, Bartolomeu Anania a încercat să-l impună ca mitropolit pe arhiepiscopul din Alba-Iulia, Andrei Andreicuț. Numai că majoritatea ierarhilor din Sfântul Sinod l-au preferat pe episcopul din Caransebeș, Laurențiu Streza, pentru postul de mitropolit. Astfel că cei șapte ierarhi ardeleni din nordul mitropoliei, în frunte cu Bartolomeu Anania și cu Andrei Andreicuț, au pregătit o contralovitură. Ei au obținut o decizie a Sfântului Sinod prin care vechea mitropolie ortodoxă din Transilvania, înființată de Andrei Șaguna, era ruptă în două. Sub autoritatea mitropolitului Laurențiu Streza au mai rămas doar arhiepiscopia Sibiului, condusă nemijlocit de mitropolit, precum și mica episcopie a Covasnei și Harghitei, creată mai mult din motive politice și care are un număr mic de credincioși. Sub autoritatea noului mitropolit de la Cluj, Bartolomeu Anania, au trecut arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, arhiepiscopia din Alba-Iulia, episcopia Maramureșului și Sătmarului și episcopia Oradei și Sălajului. Deja se vorbește despre înființarea unor noi episcopii. La Brașov ar urma să fie înființată o nouă episcopie, dependentă de Mitropolia din Sibiu. La Târgu-Mureș și la Satu Mare ar urma să fie înființate eparhii dependente de Mitropolia de la Cluj. De asemenea, unul dintre vicarii arhiepiscopului Andrei Andreicuț ar urma să primească titlul de episcop ajutător. Bartolomeu Anania are deja doi astfel de episcopi vicari. Miza acestor mișcări este controlul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Fiecare episcop dispune de un vot, iar reprezentanții noilor eparhii ar putea să decidă numele viitorului patriarh ortodox. Bartolomeu Anania ar putea fi unul dintre candidații la tronul patriarhal.

 

Arhiepiscopul major greco-catolic, la un pas de purpura de cardinal

 

Biserica Greco-Catolică se află la rândul ei în plină reorganizare. Episcopia Română Unită cu Roma de la Blaj a fost ridicată acum mai mult de un secol și jumătate la rangul de mitropolie. În timpul celui de-al doilea război mondial, Biserica Greco-Catolică s-a opus în mod deschis fascismului și comunismului, în contrast cu pasivitatea Bisericii Ortodoxe. De pildă, la Cluj, mulți evrei au fost salvați de episcopul Iuliu Hossu, care le-a oferit certificate false de botez cu ajutorul cărora au scăpat de prigoana pornită de autoritățile horthyste maghiare instalate în Transilvania de Nord după dictatul de la Viena din 1940. În anul 1945, regimul comunist a scos cultul greco-catolic în afara legii. Toți cei 12 episcopi greco-catolici au fost arestați. Șapte dintre ei au murit în temnițele comuniste după ce au refuzat ofertele de a ocupa funcții importante în ierarhia ortodoxă. Cei șapte episcopi sunt pe cale de a fi canonizați de către Papa Benedict al XVI-lea. Printre ei se numără și episcopul de Cluj Iuliu Hossu, cel care a fost ridicat în clandestinitate la rangul de cardinal. Era primul român din istorie care primea o astfel de demnitate. După căderea comunismului, Biserica Greco-Catolică a ieșit din catacombe, iar vechile episcopii au fost restaurate de Papa Ioan Paul al II-lea. Episcopul Alexandru Todea a fost ales mitropolit al Blajului și a devenit arhiepiscop, iar apoi a primit purpura de cardinal. Cardinalul Alexandru Todea însă s-a retras de la conducerea Bisericii Greco-Catolice din pricina unui atac cerebral, afecțiune care i-a cauzat apoi moartea. Conducerea Bisericii Române Unite cu Roma a fost preluată de episcopul Maramureșului, Lucian Mureșan, care a devenit astfel noul mitropolit. El a primit în luna decembrie demnitatea de arhiepiscop major, similară celei de patriarh, iar greco-catolicii așteaptă cu nerăbdare următorul consistoriu de la Roma. Este vorba de o întrunire a înalților prelați catolici, în care Papa Benedict al XVI-lea ar putea să-i acorde arhiepiscopului major român însemnele demnității de cardinal, adică de Principe al Bisericii Catolice. Reorganizarea Bisericii Greco-Catolice va continua probabil cu crearea unor noi mitropolii și a unor noi episcopii. Deja Consiliul Ierarhilor s-a transformat în Sfântul Sinod al Bisericii Greco-Catolice. Una dintre noile mitropolii ar putea să aibă sediul la Cluj, orașul cu cei mai mulți greco-catolici din România. Și asta cu atât mai mult cu cât episcopia din Cluj este singura eparhie greco-catolică în care se află două reședințe episcopale, cea veche din Gherla și cea din Cluj, creată în anul 1930 de către Papa Pius al XI-lea.(C. P.)

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 32

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: