Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Serbia: Inflație în creștere, perspective sumbre pentru 2006

Milan Culibrk

Analiștii economici nu au încredere în promisiunile guvernului de la Belgrad de a reduce inflația, care se află în prezent la cote îngrijorătoare. O analiză publicată de Balkan Investigative Reporting Network (www.birn.eu.com)



În ciuda optimismului afișat de oficialii guvernului sârb referitor la succesul parțial de combatere a ratei inflației, care în acest moment este formată din două cifre, experții economici afirmă că foarte posibil această problemă se va menține și anul viitor.

La sfârșitul lunii noiembrie, Serbia a adoptat, cu acceptul Fondului Monetar Internațional, Planul Bugetar care prevede menținerea unui excedent bugetar de cel puțin 2,5 procente din PIB, evaluat la aproximativ 580 de milioane de euro.

FMI consideră că acest lucru ar trebui să ajute la reducerea inflației, din moment ce statul nu va mai putea cheltui fondurile colectate din impozite, taxe și alte surse de venituri publice.

Totuși experții economici afirmă că rata inflației din Serbia a fost anul trecut cea mai mare din Europa, cifrându-se între 17 și 18 procente, considerabil mai mare față de cele 9,6 procente estimate de autoritățile de la Belgrad.

Aceiași experți avertizează că rata inflației va rămâne ridicată, lucru care va face imposibilă reducerea acesteia, anul acesta, la o rată de 9,3% potrivit planului guvernamental.

Potrivit acestora, problema este legată de faptul că autoritățile nu vor reuși să reducă volumul cheltuielilor din fonduri publice. Alți factori includ prețurile mai mari pentru combustibili pe piața globală, majorarea mai rapidă a salariilor în comparație cu productivitatea și o creștere imensă a creditului individual.

În mod paradoxal, o altă cauză a nivelului ridicat al inflației este fluxul mare de investiții străine care a sporit cererea pe piața internă.

Inflația ar mai putea fi ținută la cote ridicate și de situația politică incertă din prezent, asta în condițiile în care Muntenegru speră să organizeze un referendum pe marginea independenței anul viitor, viitorul uniunii Serbiei cu Muntenegru devenind neclar. Alți factori care mențin tensiunea pe scena politică a țării sunt negocierile pe marginea statutului provinciei Kosovo, în prezent sub protectorat ONU, și eșecul Serbiei de a-l extrăda pe Ratko Mladic, acuzat de crime de război de Tribunalul de la Haga.

Aflându-se deja în fața unei astfel de liste de factori destabilizatori și confruntându-se cu eventuale alegeri anticipate, autoritățile de la Belgrad vor dori să mențină politicile populiste și, probabil, nu vor adopta măsuri economice stricte ce ar putea conduce la tulburări sociale.

În februarie 2006, Serbia speră să încheie un acord financiar semnat inițial în mai 2002 cu FMI și gândit să se întindă pe o perioadă de trei ani. Încheierea cu succes a acestui acord, care include o listă de obligații pentru autoritățile de la Belgrad, reprezintă o premisă pentru ștergerea de către Clubul de la Paris (organism al marilor creditori mondiali) a 700 de milioane de dolari americani din datoria externă a țării.

Surplusul din trezoreriile Serbiei se datorează în principal unei creșteri considerabile a veniturilor publice. La acest lucru a contribuit, cu siguranță, și introducerea obligativității caselor de marcat fiscale, precum și înlocuirea fostului impozit pe vânzări cu o nouă "taxă pe valoarea adăugată", TVA, la 5 ianuarie 2005, ceea ce a majorat veniturile publice cu 30-40 de procente în acest an, în comparație cu 2004.

În același timp, totuși, introducerea taxei pe valoarea adăugată a condus la majorarea prețului bunurilor și serviciilor, inclusiv la produsele alimentare de bază.

Prețurile cu ridicata și cu amănuntul au crescut cu 15,2% în perioada ianuarie-noiembrie 2005.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Banca Națională a Serbiei, băncile comerciale au înregistrat o dublare a numărului de credite, în special a creditelor de consum, impulsionând împrumuturile individuale, lucru care a avut loc în ciuda politicilor monetare restrictive.

În plus, investițiile străine în valoare de 1,1 miliarde de euro înregistrate în primele trei trimestre ale anului trecut au stimulat, de fapt, inflația. Valutele au fost convertite în monedă locală prin intermediul băncilor comerciale, ceea ce a atras o creștere a cererii de bunuri pe piața internă.

Statisticile oficiale arată că producția industrială și agricolă din primele zece luni ale anului a stagnat la nivelul anului trecut. Totuși exporturile au crescut cu 35%, atrăgând o diminuare a ofertei de bunuri de pe piața internă și ajutând la majorarea prețurilor.

FMI consideră că restricțiile aduse cheltuirii fondurilor publice vor ajuta la diminuarea ratei inflației. Totuși, mulți economiști sunt de altă părere.

În Serbia are loc o dispută între ministrul de Finanțe Mladjan Dinkic - care consideră că poate diminua inflația prin reducerea cheltuielilor din fondurile publice combinată cu reformele serviciilor publice - și mulți experți economici.

"În cazul unor restricții aduse majorării fondurilor pentru salarii ale angajaților guvernului și ai companiilor de stat de 9 și respectiv 10,3 procente, surplusul va ajuta guvernul să mențină rata inflației la nivelul de 9,3% sau chiar mai scăzut," a declarat Dinkic pentru Balkan Insight.

Dinkic se așteaptă ca reducerea cheltuielilor din fondurile publice să majoreze excedentul bugetar în 2006 cu încă 300 de milioane de euro. "Planul este să majorăm excedentul în 2006 doar prin reducerea cheltuielilor din fonduri publice. La sfârșitul anului viitor vor rămâne aproximativ 350 de milioane de euro, această sumă nefiind cheltuită," a adăugat acesta.

Pe de altă parte, mulți experți consideră că doar un excedent bugetar, neînsoțit de măsuri fiscale, nu va fi suficient pentru a diminua inflația.

"Serbia va avea anul acesta cea mai mare rată a inflației din Europa", spune Nikola Fabris, director economic al Băncii Centrale din Muntenegru.

Radovan Jelasic, guvernatorul Băncii Naționale a Serbiei, a recunoscut că va fi "foarte, foarte dificil" să diminueze inflația și să o mențină la mai puțin de 10 procente în 2006.

Miroslav Prokopijevic, director al Centrului pentru o Piață Liberă, a declarat, de asemenea, că se așteaptă ca prețurile să continue să se majoreze și anul viitor. "Prețurile vor crește cu cel puțin 13%", a declarat acesta pentru Balkan Insight.

"Politicile fiscale și monetare stricte reprezintă o soluție nefericită și ar putea chiar agrava situația," a spus Aleksandar Vlahovic, fostul ministru al Privatizării din Serbia, în prezent parlamentar al Partidului Democrat. "În loc să genereze un excedent bugetar, guvernul ar face mai bine să reducă impozitele imediat", a precizat acesta.

Dinkic intenționează să reducă impozitul pe salariu și asigurarea de sănătate, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2007. Unii economiști consideră totuși că atunci ar fi prea târziu.

Mulți experți economici avertizează, de asemenea, că diminuarea cheltuielilor din fonduri publice este imposibilă în lipsa unor măsuri nepopulare, dar decisive din partea guvernului de a restructura și privatiza companiile de stat ale căror pierderi imense și numărul prea mare de angajați secătuiesc bugetul.

Vlahovic a declarat pentru Balkan Insight că nu găsește nici o modalitate de reducere a cheltuielilor din fonduri publice. "Acest lucru pur și simplu nu este posibil în timp ce are loc restructurarea marilor companii de stat", a declarat acesta, adăugând că astfel de companii "asigură o treime din produsul economic al Serbiei."

Potrivit FMI, soluția menținerii inflației la cote reduse anul acesta este nu doar majorarea excedentului bugetar și controlarea cu strictețe a salariilor, ci și restructurarea mai rapidă a sectorului public.

Acest lucru presupune privatizarea unor mari companii de stat precum Telekom, JAT Airwazs, Industria Petrolieră din Serbia, NIS, și compania de electricitate Elektroprivreda.

Experții pretind că guvernul minoritar din prezent condus de premierul Vojislav Kostunica nu ar putea fi capabil să ia astfel de măsuri radicale care ar atrage demiterea câtorva mii de persoane și, inevitabil, ar conduce la scăderea popularității lui.

Radovan Jelasic a explicat că bugetul ar fi mai puțin inflaționist dacă excedentul ar fi generat în principal de o majorare a fondurilor publice, și nu printr-o reducere a cheltuielilor din aceste fonduri.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să diminueze cheltuielile și să restructureze companiile de stat care înregistrează pierderi imense și afectează economia.

Vladimir Gligorov, colaborator al Institutului pentru Relații Economice Internaționale din Viena, a declarat că însăși situația politică volatilă din Serbia este una dintre cauzele ratei ridicate a inflației.

Guvernul minoritar condus de premierul Vojislav Kostunica are o slabă susținere în parlament, unde Partidul Socialist din Serbia, SPS, al cărui fost lider Slobodan Milosevic este acuzat de crime de război de Tribunalul de la Haga, are adesea un cuvânt important de spus în luarea oricărei decizii.

Radovan Jelasic este unul dintre cei mai activi susținători ai semnării unui nou acord cu FMI, afirmând că acest lucru face situația mai ușoară. Un acord în desfășurare, spune acesta, ar reprezenta o garanție a faptului că guvernul va continua să fie responsabil.

Dacă ar avea loc alegeri anticipate, votul alegătorilor ar fi, fără îndoială, prioritar în comparație cu stabilitatea prețurilor. În acest caz puțini cred că restricțiile salariale din guvern și din instituțiile publice ar rămâne în vigoare.

"Dacă 2006 va fi un an electoral sau dacă guvernul trebuie să «cumpere» susținerea populației în cazul Kosovo, atunci obiectivul de reducere a ratei inflației sub 10% nu poate fi îndeplinit", a declarat Gligorov.

Acesta adaugă că, atunci când vine ziua alegerilor, pensionarii sunt cei care votează, și nu "dezvoltarea economică", astfel încât guvernul tinde să se concentreze mai mult asupra problemelor sociale decât asupra bugetului.

Milan Culibrk este un jurnalist specializat pe probleme economice, colaborator al cotidianului "Dnevnik". Traducere de Lucian Gavril

Publicat în : Economie  de la numărul 32

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: