Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Economia mondială în 2006

Cătălin BARBU

Rezistența economiilor mondiale în fața prețurilor-record la petrol din 2005 a fost remarcabilă. Din această cauză, previzionăm că în anul 2006 creșterea economică va fi în continuare solidă. Principalele locomotive vor fi în continuare SUA și China. Mai mult chiar, în absența unor șocuri imprevizibile, riscul recesiunii rămâne îndepărtat.

 



Principalele trenduri care vo domina economia mondială în anul 2006 vor fi:

 

Creșterea economică va continua, cel puțin în 2006. Creșterile economice ale SUA și statelor asiatice au fost în același timp și cauza, și efectul prețurilor-record la petrol. Creșterea economică a SUA și a economiei mondiale va continua în jurul a 3,5% (în 2005 a fost 3,7% pentru SUA și 3,4% pentru economia mondială). În cazul Statelor Unite, așteptata scădere a consumului populației și a pieței imobiliare va fi compensată de o creștere a cheltuielilor de capital și a exporturilor, precum și de impulsul fiscal dat de reconstrucția țării după efectele uraganului Katrina.

SUA vor avea în continuare o creștere mai mare decât Europa și Japonia. Desigur, creșterea globală nu va fi uniformă în 2006. De exemplu, Japonia va înregistra o scădere a creșterii economice, de la 2,4% anul acesta, la 1,9% în 2006. În Europa Occidentală, creșterea va fi impulsionată și va ajunge de la 1,5% în 2005 la 1,9% în 2006, însă bazele economice vor rămâne în continuare slabe. Banca Centrală Europeană tocmai a crescut rata dobânzii și o va mai mări probabil cel puțin o dată în 2006. De asemenea, în Germania se întrevede o politică fiscală mai restrictivă.

China și restul Asiei vor rămâne în continuare marii performeri. Zona Asia-Pacific, excluzând Japonia, va avea un ritm de creștere de circa 6 procente anul acesta. În vreme ce creșterea economică a Chinei se va mai liniști, ea va fi undeva în jur de 8,5% (comparată cu o creștere de 9,3% în 2005). Alte economii importante din regiune vor crește la ritmuri alerte (India, de exemplu, 6,7%, Coreea de Sud 6%). Creșterea lor se va baza în continuare pe exporturi, însă cererea internă va crește puternic, mai ales în cazul Chinei și Coreii de Sud.

Prețul petrolului va scădea gradual, însă mai există riscuri de creștere. Prețul petrolului a scăzut treptat după ce atinsese un nivel-record în lumina tragicelor evenimente pricinuite de uraganele Rita și Katrina. Estimările unor experți merg către un preț de circa 52$ pe baril la sfârșitul lui 2006. Cu toate acestea, condițiile de pe piața petrolului nu se vor liniști prea mult. Riscul unei creșteri abrupte, cauzate de un eveniment/șir de evenimente neprevăzute rămâne în continuare foarte ridicat.

Inflația de bază din SUA va crește. Până acum, inflația din SUA a rămas o amenințare scăzută pentru economia mondială, în ciuda creșterii puternice și a majorării prețurilor la energie. Însă faptul că economia americană a crescut mai mult decât media globală o face mai vulnerabilă riscurilor inflaționiste. Este de așteptat ca inflația să crească cu 0,1%, de la 2,2 la 2,3%, în 2006, dar nu se întrevăd riscuri ca ea să scape de sub control. Productivitatea muncii a crescut suficient astfel încât să acopere creșterea economiei. În afara SUA, inflația nu constituie o problemă - în Europa deoarece creșterea economică a fost suficient de lentă, iar în China din cauza boom-ului investițional.

Rata dobânzilor va crește în SUA și Europa. Tot legat de economia americană, este de așteptat ca FED să înăsprească politica fiscală cu scopul de a aduce dobânda în zona "neutră", estimată a fi undeva în jurul a 4,5-5,5%. Probabil că trendul lansat de FED va fi urmat și de alte bănci centrale. După doi ani în care Banca Central-Europeană a lăsat dobânzile la același nivel, a intrat acum într-un ciclu de creștere a ratei dobânzii care este de așteptat a fi cel puțin la fel de gradual ca acela impus de FED în 2005. În Japonia, mult-așteptatul sfârșit al deflației va oferi Băncii Centrale posibilitatea de a trece la o politică mai relaxată.

Prețul caselor va scădea ușor, fără a se înregistra o prăbușire. Prețurile caselor au fost pe o spirală de creștere și îngrijorările privind sfârșitul acestui "balon" au constituit o preocupare constantă a analiștilor în ultimii ani. Spectrul prăbușirii acestora nu a bântuit numai economia americană, ci și pe altele, precum cele ale Marii Britanii, Australiei, Spaniei, Irlandei sau Suediei, dar și unele țări din Centrul și Estul Europei. Până în prezent, piețele din Marea Britanie și Australia s-au liniștit fără a se prăbuși. Probabil că aceeași situație se va înregistra în SUA în 2006. În SUA se estimează că prețurile caselor vor crește anul acesta cu maxim 3,5% (față de aproape 10% în ultimii ani).

Deficitul de cont curent al SUA va crește. După ce a atins pragul-record de 800 miliarde dolari, va puncta în 2006 un alt prag, cel de 900 miliarde, reprezentând 6,8% din PIB. Motivele sunt bazarea creșterii economice a SUA prea mult pe majorarea cererii interne, în vreme ce a celorlalte economii se bazează pe o creștere a exporturilor (în special din Asia și din țările exportatoare de petrol). Vestea bună este că investitorii privați și băncile centrale vor fi în continuare dispuse să finanțeze deficitul și rolul SUA de motor global al creșterii economice. Rămâne una dintre cele mai mari incertitudini economice din lume cât anume va mai dura această "co-dependență" sau "comportament simbiotic" (depinde de unde privești lucrurile).

Dolarul va scădea. Majoritatea economiilor care au deficite comerciale atât de mari suferă o depreciere a monedei. Așa s-a întâmplat cu dolarul american între 2002 și 2004. Anul trecut, moneda americană s-a stabilizat, ba chiar a început să se aprecieze. Acest lucru este mai puțin atributul performanțelor economiei americane, cât mai ales al veștilor proaste din alte zone ale lumii (incertitudinea politică asupra viitorului UE în urma referendumului constituțional, tulburările din Franța). De asemenea, dolarul a devenit mai atractiv datorită politicii de dobânzi a FED care a făcut ca activele denominate în moneda americană să fie mai atractive. Pe măsură ce deficitul de cont curent al SUA se va deteriora anul viitor și FED va limita creșterile dobânzilor, este posibil ca investitorii să nu mai privească moneda verde cu la fel de multă simpatie.

Nu va exista recesiune în 2006 și nici în viitorul apropiat. Desigur, asta dacă nu vor apărea șocuri neprevăzute. Economia mondială a suportat în 2005 câteva șocuri importante - cel mai distrugător tsunami (de fapt, acesta a avut loc chiar la finalul lui 2004), cele mai distrugătoare uragane, prețuri-record la petrol, incertitudine politică în Europa - cărora le-a făcut față cu brio. Această rezistență remarcabilă la șocuri ne dă încrederea că și în viitor creșterea economică va rămâne la fel de susținută.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 32

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: