Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Căsătorie de probă între PNL și PD

Claudiu PĂDUREAN

Liderii Alianței PNL-PD vor să testeze la Cluj o formulă de coabitare dintre cele două partide, pe care o denumesc "prefuziune". Este vorba de fapt de un soi de test prin care conducerile Partidului Democrat și Partidului Național Liberal vor să vadă cum ar funcționa o eventuală formațiune politică rezultată în urma fuziunii dintre cele două grupări.

 



Experimentul politic ar urma să fie supravegheat atent de primarul din Cluj, Emil Boc, care este deopotrivă și președinte al PD, precum și copreședinte al Alianței PNL-PD. Posibilitatea testării prefuziunii a fost dezvăluită de viceprimarul din Cluj, Adrian Popa, cel care conduce organizația municipală a PNL. Practic, la nivel județean ar urma să aibă prioritate deciziile luate de consiliul de coordonare al Alianței față de deciziile interne luate de conducerile celor două partide. Acest consiliu ar putea să aibă un singur lider, iar funcția de președinte ar putea să fie ocupată, prin rotație, timp de șase luni, de către liderii filialelor județene ale celor două partide. Este vorba de președintele Consiliului Județean, Marius Nicoară de la PNL, și de deputatul Daniel Buda, de la PD.

 

Relații bune de la alegerile locale

Conducerea Alianței vrea să realizeze acest experiment la Cluj deoarece în județ relațiile dintre cele două partide de guvernământ sunt mai bune decât oriunde în altă parte. Clujul a fost singurul județ în care la alegerile locale PNL și PD au format liste comune de candidați. Iar această mutare s-a dovedit un succes. Candidații Alianței au câștigat primăriile tuturor orașelor din județ, cu excepția Câmpiei Turzii, unde alegerile au fost câștigate de Ioan Vasinca, un fost consilier local PD trecut la PSD. În unele cazuri, candidații Alianței au câștigat în orașe care fuseseră transformate în adevărate fiefuri ale altor partide. De pildă, la Cluj-Napoca, Emil Boc l-a învins atât pe fostul primar, secretarul general al PRM, Gheorghe Funar, cel care conducea orașul de 12 ani, precum și pe fostul vicepremier Ioan Rus, propulsat în cursa pentru Primărie de către partidul de la guvernare de atunci, PSD. La Turda, Tudor Ștefănie de la PD a pus capăt unei domnii de 12 ani a fostului primar PSD Virgil Blasiu.

Și tot la Cluj a fost testată coaliția dintre Alianța PNL-PD și UDMR. La alegerile locale, UDMR a mers pe mâna PSD. Candidatul PSD pentru funcția de primar al Clujului, Ioan Rus, a fost prezentat drept candidatul UDMR și i s-a făcut o campanie intensă în sânul comunității maghiare. Mai în glumă, mai în serios, fostul președinte al UDMR Cluj, deputatul Sandor Konya-Hamar, îi maghiarizase numele lui Ioan Rus în Orosz Janos. Fostul vicepremier a fost fotografiat mâncând gulaș și purtând pe cap o șepcuță cu însemnele UDMR. Numai că victoria lui Emil Boc în cursa pentru Primărie a schimbat datele problemei. Reprezentanții PD au renunțat la un post de vicepreședinte la Consiliul Județean pentru ca Alianța să poată face UDMR o ofertă care nu a putut fi refuzată de conducătorii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Astfel, UDMR a primit un post de viceprimar în Cluj-Napoca și cele două funcții de vicepreședinte la Consiliul Județean. PSD, care avea un număr egal de consilieri cu cel al Alianței, oferise UDMR doar un post de vicepreședinte al Consiliului Județean, precum și o serie de funcții de viceprimari în comune controlate de consilierii locali din fostul partid de guvernământ. Ruperea protocolului cu PSD i-a iritat în egală măsură pe politicienii social-democrați, care au trecut la Cluj la un discurs politic cu accente naționaliste, și pe membrii conducerii centrale a UDMR, care la vremea respectivă avea semnat un protocol politic la nivel național cu PSD.

Mariajul politic din interes realizat între Alianța PNL-PD și UDMR a funcționat însă ireproșabil până acum. Reprezentanții UDMR au susținut fără rezerve toate proiectele inițiate de Alianță, iar acest lucru a încurajat conducerea centrală a Uniunii Democrate a Maghiarilor în momentul în care a decis, după alegerile generale, să intre în Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, în ciuda promisiunilor că UDMR se va alia cu PSD.

 

Mihail Hărdău a pus A.D.A. mai presus de funcțiile promise

 

De fapt, alegerile generale au reprezentat un alt moment delicat din conviețuirea PD cu PNL. Reprezentanții PD au acceptat să cedeze un fotoliu de parlamentar în beneficiul liberalilor. Dacă în perioada în care se afla în opoziție, PD avea un senator și un deputat, după ce a ajuns la putere, PD a rămas cu un singur deputat. Liberalii în schimb au obținut în noiembrie 2004 un mandat de senator și două de deputat.

Democrații aveau însă să fie răsplătiți după formarea Guvernului. Postul de prefect a revenit PD, iar cel de subprefect PNL, chiar dacă acum, teoretic, prefectul și subprefectul au devenit persoane neutre din punct de vedere politic. Primul prefect PD al Clujului a fost numit președintele organizației municipale a Partidului Democrat, Mihail Hărdău. Acesta era de fapt cel care renunțase în vara anului 2004 la postul de vicepreședinte al Consiliului Județean, iar în toamna aceluiași an la prima poziție de pe lista candidaților Alianței pentru Senat. După demisia ministrului Educației și Cercetării Mircea Miclea, Mihail Hărdău a preluat acest portofoliu ministerial, iar postul de prefect i-a revenit finului primarului Emil Boc, avocatul Alin Tișe.

 

Clujul, epicentrul mișcărilor din culisele celor două partide

 

Toată această istorie a arătat că bătălia purtată în comun la alegerile locale a cimentat relațiile dintre cele două partide din Alianță într-o asemenea măsură încât lideri marcanți ai PNL și ai PD au fost în măsură să renunțe la funcțiile promise pentru câștigarea competiției în fața PSD și PRM. Un alt lucru care nu trebuie uitat este faptul că organizațiile clujene ale PD și PNL au acționat până acum în calitate de catalizatori în partidele lor. De pildă, liberalii clujeni au fost cei care au inițiat mișcarea politică ce l-a propulsat pe Theodor Stolojan în fruntea PNL. Ei au organizat în stațiunea Beliș din Cluj întâlnirea liderilor filialelor PNL din Transilvania și Moldova, care au decis să-l susțină pe fostul premier în competiția pentru șefia partidului. Un lucru asemănător s-a produs și înaintea ultimului congres PNL, care a legitimat preluarea puterii în partid de către actualul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu. Liderii liberalilor ardeleni s-au întrunit la Cluj, la Hotelul Rimini, unde au adoptat o rezoluție prin care susțineau cu toții candidatura premierului la funcția de președinte al partidului.

În cazul PD, lucrurile au fost asemănătoare. După dezastrul politic din vara anului 2000, când în urma alegerilor locale PD nu a reușit să intre în Consiliul Local, șefia filialei județene a fost preluată de un politician relativ necunoscut. Era un lector universitar de la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai, angajat pe post de consilier al deputatului de atunci Iuliu Păcurariu. Numele său este Emil Boc. El a reușit să redreseze partidul și a devenit deputat, în timp ce fostul său șef Iuliu Păcurariu a devenit senator. Emil Boc a fost unul dintre cei care au susținut candidatura fostului ministru al Transporturilor, Traian Băsescu, la șefia PD, iar, ca urmare a acestui pas, a devenit vicepreședinte. În condițiile în care președintele PD, Traian Băsescu, era prins în războiul de gherilă din Consiliul General al Bucureștiului, pe plan parlamentar Emil Boc a devenit principalul purtător de mesaj al PD, în dauna unor politicieni mult mai experimentați decât el. Ulterior, Emil Boc a devenit președinte executiv al PD, iar după alegerea lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României, a preluat funcția de președinte al Partidului Democrat. După instalarea sa în funcție, Emil Boc a produs o serie de schimbări. Pentru prima dată, au fost organizate întruniri regionale ale PD. Prima a avut loc la Cluj. Și tot Clujul împarte cu Bucureștiul sarcina de a organiza întâlniri ale membrilor conducerii extinse a partidului. Așa că nu este întâmplător faptul că în data de 30 noiembrie 2005, președinții PNL și PD, Călin Popescu Tăriceanu și Emil Boc, au anunțat la Cluj că la alegerile pentru Parlamentul European, cele două formațiuni vor merge pe liste comune. Era primul semn că se apropie de final criza de creștere a Alianței și, totodată, primul pas pe drumul spre fuziune.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 32

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: