Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Dr. Constantin Buchet, membru al CNSAS

Virginia MIRCEA

Dr. Constantin Buchet, membru al CNSAS: "O «lustrație» în magistratură, în spiritul unei legislații specifice acestei bresle, s-ar putea face doar în contextul unui probatoriu clar al activității de poliție politică în fapt și în drept, și nu prin simpla legătură cu serviciile de securitate de dinainte de 1990."



Domnule Buchet, sunteți membru al Colegiului CNSAS chiar de la înființarea acestei instituții, în 1999. La data înființării CNSAS, v-ați desfășurat activitatea în cadrul Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică. Care sunt satisfacțiile pe care vi le dă activitatea din această instituție?

Satisfacții... Am încercat să abordăm o temă sensibilă la nivelul societății românești, construită pe multe prejudecăți, și am încercat să inducem un spirit de obiectivitate în analiza acestui capitol de istorie recentă românească. Practic, am verificat trei corpuri legislative, candidații din alegerile locale și generale, din anii 2000 și 2004, iar o bună parte din cetățenii români care au solicitat accesul la propriul dosar au avut această dorință împlinită. CNSAS a primit până în prezent 13.504 cereri de acces de la cetățenii români sau care au avut cetățenie română, 2903 având și acces la propriul dosar de Securitate. De asemenea, în cursul anului 2003, am primit de la Guvernul României un spațiu de arhivă adecvat, la Popești- Leordeni. Ca exemplu, în Cehia există aceeași abordare prin concentrarea arhivei StB (fosta Securitate cehoslovacă) la Pardubice. În România, prin Hotărârea nr 13 din 2005 a CSAT s-a început preluarea accelerată a arhivei fostei Securități ca poliție politică, de la deținătorii de arhivă - SRI, SIE, MApN.

 

Aveți nemulțumiri?

Da. Dintr-o perspectivă tehnică, CNSAS a primit dosare de la deținători în conformitate cu Legea 187/1999, dar constituirea unei arhive proprii care să gestioneze fondurile de documente ale fostei Securități ca poliție politică a fost un proces organic de asimilare treptată. Nu am primit o arhivăla cheie, din păcate aceasta s-a constituit greu și asta a îngreunat, pe undeva, activitatea instituției. În aceeași notă, pesimistă să spun așa, putem încadra și lipsa unui sediu administrativ adecvat, cu toată dotarea necesară. Deși legea prevedea ca Primăria Capitalei să ne asigure un asemenea spațiu, toate administrațiile dintre 1999-2005 s-au făcut că nu văd sau nu înțeleg această prerogativă a legii.

 

Care sunt provocările funcției pe care o dețineți?

În primul rând, verificările din oficiu ale demnităților alese sau numite, asigurarea unei bune legături cu cetățenii dornici să-și vizioneze propriile dosare și o dreaptă restabilire a adevărului istoric prin punerea la dispoziție a cercetătorilor externi a documentelor care atestă represiunea, coerciția și activitatea de poliție politică. De asemenea, Consiliul, prin aparatul de cercetare propriu, a editat lucrări referitoare la nomenclatura comunistă (membrii CC ai PCR), trupele de Securitate, rezistența anticomunistă din munți și editarea unei publicații periodice proprii intitulată "Arhivele Securității".

 

Care sunt relațiile CNSAS cu alte instituții?

Sistemul de relații instituționale ale CNSAS se articulează, în principal, cu deținătorii arhivei fostei Securități - SRI, SIE, MApN -, baza juridică a acestei cooperări realizându-se prin încheierea unor protocoale speciale de predare-primire a documentelor de arhivă. Printr-o hotărâre a CSAT s-a trecut la o predare accelerată a arhivei de la SRI, urmând ca, printr-un act adițional la protocolul-cadru cu MApN, să fie preluată și arhiva constituită de Direcția a IV-a a Departamentului Securității Statului, aflată actualmente în custodia Centrului de Păstrare a Arhivelor Militare "Radu Rosetti" din Pitești. Un al doilea nivel de relații instituționale este configurat de raporturile cu Parlamentul României, instituția noastră fiind prin lege supusă controlului parlamentar, chiar dacă nu a existat o comisie de resort. În contextul îndeplinirii cerințelor procesului de aderare, la capitolul Justitie, CNSAS a început verificările magistraților. Această operațiune complexă și de amploare reunește 10.658 de verificări, pentru fiecare magistrat în parte, plus 7924 de cadre auxiliare de specialitate și asistenți judiciari de la instanțele judecătorești și Parchetele de pe lângă acestea.

 

De curând ați preluat arhiva de la Popești-Leordeni. Ce conține aceasta?

Prin prevederile legii, CNSAS a primit de la deținători - SRI, SIE, MApN - dosarele care conțin activități de poliție politică. Documentele de siguranță națională, conform Legii 51/1991 privind siguranța națională, au rămas în custodia instituțiilor partenere, SRI, SIE și MApN. Prin comisiile mixte CNSAS-deținători, s-au negociat dosare care privesc siguranța națională a României, din perspectiva unei continuități informative. Suntem mulțumiți că am preluat masiv din dosarele aparținătoare fondului penal (ale celor care au fost deținuți politici) și manuscrisele confiscate de fostele organe de securitate.

 

Ce ne puteți spune despre legea privind verificarea magistraților din perspectiva activității de poliție politică?

Putem spune despre actuala Lege 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției că a elaborat un standard de sintagme și definiții paralel cu prevederile de referință din Legea 187/1999. Asfel, Legea 247/2005 vorbește de informatori, colaboratori sau agenți ai organelor de securitate înainte de 1990, iar Legea 187 specifică clar că aceste categorii trebuie asociate cu activități de poliție politică existente în dosarele fostelor organe de securitate. Sintagma de "poliție politică" nu este un moft, această abordare ne este utilă prin separația efectivă care o face între statutul de informator, dar fără "producție de note informative nocive" și care să afecteze drepturile omului și libertățile civile și un colaborator sau rezident zelos care posedă o vocație de turnător atestabilă prin documente concrete, existente în mare măsură în așa-zisul fond "Rețea" (fondul arhivistic afectat dosarelor personalizate ale informatorilor). Din punctul meu de vedere, o "lustrație" în magistratură, în spiritul unei legislații specifice acestei bresle, s-ar putea face doar în contextul unui probatoriu clar al activității de poliție politică în fapt și în drept, și nu prin simpla legătură cu serviciile de securitate de dinainte de 1990. Într-o manieră concretă întâlnim logica unui dublu standard: pentru verificarea magistraților, devine problematică simpla calitate de informator sau agent al Securității, iar pentru persoanele aflate în demnități, numite sau alese sunt relevante doar aspectele de poliție politică din dosarele personalizate întocmite de fosta Securitate. Pentru o soluționare eficace și ponderată a acestei problematici, Colegiul a început verificările magistraților din perspectiva aplicării prevederilor Legii 187/1999 (art. 5 alin. 2 și 3 - agent, colaborator al organelor de securitate ca poliție politică). La rigoare, apare o perspectivă inechitabilă între o categorie socio-profesională - magistrații -, care trebuie să plece din magistratură în cazul unei simple colaborări (fără a face poliție politică) cu Securitatea și persoanele alese sau numite în demnități, funcții publice și în administrația publică, care, chiar în cazul dovedirii actelor de poliție politică, își pot conserva statutul profesional și public.

 

Se mai poate remedia această situație? Dacă am înțeles bine, avem practic două legi care "judecă" cetățenii din perspectiva activității de poliție politică, în funcție de profesia pe care o au. Persoanele care dețin demnități publice, chiar dacă au făcut poliție politică, pot rămâne bine-mersi în funcție, iar, pentru magistrați, pentru un simplu dosar care poate să nu ateste că a făcut poliție politică, trebuie să plece din magistratură?

Prin susținerea majoritară a membrilor Colegiului, CNSAS a făcut demersuri la Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea unei compatibilizări a prevederilor celor două acte legislative. Poate că această disfuncționalitate procedurală ar fi putut fi evitată dacă Ministerul pentru Relația cu Parlamentul ne-ar fi consultat și cerut un punct de vedere instituțional asupra prevederilor Legii 247/2005, în ceea ce privește verificarea magistraților din perspectiva relațiilor cu Securitatea ca poliție politică. Consider că experiența instituțională și practica CNSAS se constituiau în factori extrem de utili pentru clarificarea acestei chestiuni, un adevărat "nod gordian" procedural.

 

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 32

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: