Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Liceul Bolyai și politica

Cora MUNTEAN

Pentru cititorii care n-au auzit niciodată de numele marilor matematicieni, tată și fiu, descoperitori ai geometriei neeuclidiene, Bolyai nu reprezintă altceva decât discordie în învățământul românesc. La Cluj se dorește despărțirea Universității Babeș-Bolyai, iar la Târgu-Mureș, Liceul Bolyai a devenit, începând cu acest an, unitate de învățământ cu predare exclusiv în limba maghiară.



Clasa politică a reușit să atragă asupra acestei instituții numeroase ocări. Paranoia naționalistă a unor formațiuni românești și obsesia UDMR pentru recuperarea instituțiilor-fanion au deformat acest simbol al identității minorității maghiare, au cultivat ura și intoleranța printre tineri.

Din centrul Târgu-Mureșului, de la Ceasul cu flori, o străduță cu aspect medieval urcă spre Biblioteca Teleki. Magazinele și barurile înșirate de-a lungul străzii contrastează cu zidul sobru, ca al unei cetăți reci, care se ridică deasupra lor. Este una dintre părțile laterale ale clădirii liceului. La intrarea pentru elevi, dinspre strada Târgului, zidurile sunt la fel de mohorâte. Îndrăgostiți fără răbdare, majoritatea cu aspect de rockeri împătimiți, își lipesc într-un sărut tandru iubita de zid. El pletos, cu inele și cercei, cu haine de piele, ea cu haine lungi și largi care îi ascund feminitatea de nici nu mai știi care este băiatul și care fata.

Acolo unde acum se sărută liceeni, fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu făcea, în 2002, declarații confuze despre soarta liceului. Protocolul PSD-UDMR a fost însă mai puternic decât voința unor politicieni și a rămas ca, din acel an, la Bolyai să se predea numai în limba maghiară.

Intri în clădirea rece și la propriu, și la figurat și toți cei din jur tresar nevrotic când spui "bună ziua". Portarul te măsoară de ai senzația că ai intrat într-o biserică în costum de baie, după care te întreabă scurt și stâlcit ce vrei. Dacă ai inspirația să răspunzi românește, dar cu accent de București, ești salvat, iar gradul de politețe crește direct proporțional cu scopul vizitei. Îi întrebi pe doi dintre îndrăgostiții care nu se pot dzlipi dacă este mai bine așa, fără colegii lor români. Se uită cu dispreț prin tine și, înainte de a-ți întoarce spatele, aruncă un "nem tudom" sec. Apar alți doi elevi, ea și el, dar decenți. Par doar colegi și sunt plini de solicitudine. Ne așezăm pe o bancă din părculețul străjuit de statuia celor doi Bolyai, tată și fiu. Noemi și Levi vorbesc o limbă română foarte curată.

 

"România nu-i patria noastră. Dar nici Ungaria"

 

Cei doi tineri vorbesc fără patimă despre istorie și dovedesc că o cunosc foarte bine. "Știți cum este? Suntem la acest liceu pentru că este unul de elită. Însă în mod sigur nu mă gândesc să merg la Sapienția (universitatea în limba maghiară - n.a.). Învăț engleză și germană pentru că vreau să plec din țară. Nu, nu în Ungaria. Simt că România nu este patria noastră. Dar nici Ungaria. Asta o fi țara copiilor lui Frunda, Tăriceanu, Borbely, Năstase, Verestoy sau Țiriac, dar nu a mea; părinții mei sunt doar niște oameni simpli. În 1990 nu eram la școală, eram mic, dar auzeam că românii sunt dușmanii noștri. Am crescut și am văzut că nu este așa. În ultimii doi ani mi-a fost milă de colegii de la secția română. Erau tolerați în acest prestigios liceu, erau tratați ca niște rude venite în vizită, de care nu mai scapi. Da, clădirea aceasta a fost ridicată de strămoșii noștri unguri, dar de ce să ne cramponăm atât de mult de trecut? Sigur că o spun acum, dar nu am făcut nimic pentru a nu fi separați. Nici nu avea sens. Decizia a fost luată de sus. Colegii români s-au lăsat manipulați de PRM, iar noi am jucat cu succes rolul impus de politicienii UDMR. Cu siguranță însă, istoria nu asta va consemna". Este mărturisirea unui tânăr mult prea dezamăgit de tot ceea ce vede. "Am obosit să auzim mereu că românii sunt niște puturoși care vor să ne alunge din țară, suntem uimiliți să fim mereu acuzați că vrem Ardealul. Politicienii și presa au perpetuat aceste obsesii, iar așa-zișii luptători pentru democrație au avut și ei interesele lor", a adăugat Noemi. Cei doi au plecat, iar în ochii lor s-a citit nu doar tristețe, ci și resemnare.

 

Istoria Bolyai

 

Colegiul Reformat s-a născut la începutul Reformei religioase în 1557. Inițial s-a numit Schola Particula și a fost una dintre primele școli reformate din Transilvania. La început a funcționat în vechea clădire a mănăstirii din Cetate, cedată de regina Izabella. Distrusă în urma devastărilor trupelor generalului Basta din 1601-1602, Schola a fost mutată într-o clădire de pe actualul loc al liceului. Clădirea a căpătat aspectul de astăzi la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Încă de la înființare nivelul instrucției a fost determinat de cultură și civilizație, de ținuta morală a corpului profesoral. Primii trei rectori au fost absolvenți ai universității din Witenberg. În Schola Particula s-a pus accent deosebit pe instrucția și educația religioasă.

În timpul războiului de eliberare condus de principele Francisc Rakozi al II-lea, mulți elevi și profesori s-au înrolat sub steagul acestuia. În 1718 începe o nouă perioadă din istoria școlii. Sunt primiți și elevii colegiului din Sarospatak, alungați în urma conflictelor religioase cauzate de răspândirea reformei religioase și a contrareformei. Schola Particula devine școală superioară și va purta numele de Colegiul Reformat. Ideile iluminismului au fost răspândite printre elevi de eminentul profesor Fogarasi Pap Jozsef, pe care Împăratul Iosif al II-lea, adept al iluminismului, l-a promovat la Buda ca profesor universitar. În 1807 renumitul profesor Koteles Samuel publică prima lucrare despre istoria de 250 de ani a colegiului. În 1794 se introduc în programa școlară studiile juridice.

Prestigiul colegiului a crescut o dată cu preluarea catedrei de matematică de către Bolyai Farkas. Epoca Bolyai a colegiului a culminat prin activitatea matematicianului de geniu Bolyai Janos, fondatorul geometriei neeuclidiene.

În 1866 colegiul devine Academie de Drept.

În 1911 a fost inaugurată noua clădire a colegiului, însă nu peste mult timp, în timpul primului război mondial, elegantele săli erau folosite ca saloane de tratament ale spitalului militar. În perioada interbelică au început greutățile, iar după al doilea război mondial cursurile au fost reluate numai cu șase profesori titulari, restul fiind pensionari și suplinitori.

În 1948, regimul comunist, prin naționalizare, a desființat statutul de colegiu reformat al școlii. Comuniștii nu s-au oprit aici și i-au dat clădirii numele de Iosif Rangheț, un luptător comunist. În 17 noiembrie 1956 guvernul comunist și reprezentanții puterii locale au redat denumirea liceului, respectiv Liceul Teoretic Bolyai Farkas, acesta funcționând cu limbă de predare maghiara. Patru ani mai târziu a devenit mixt prin transferul unor clase românești de la Liceul Alexandru Papiu Ilarian. În anii 1980, după înființarea claselor cu profil mecanic, nivelul procesului instructiv-educativ a scăzut. După 1990 aceste clase s-au desființat. Tot atunci încercarea de revenire la statutul de liceu cu predare în limba maghiară a dus la conflictele etnice din martie. Biserica Reformată, proprietară de drept a liceului, a dus o luptă acerbă pentru redobândirea liceului și reînființarea colegiului reformat. Colegiul reformat funcționează separat de liceu și are 8 clase liceale cu 236 de elevi. La liceu învață 976 de elevi în clase liceale, primare și gimnaziale.

 

Discriminarea

 

Desigur, o asemenea istorie justifică pe deplin reacția minorității maghiare, popor cunoscut prin legătura puternică de valorile din trecut. Problema care intervine acum se referă tot la discriminare, însă de această dată a majorității. Un elev român nu poate studia la prestigiosul liceu decât în limba maghiară. Întrebată despre cum vede această situație, copreședinta Ligii Pro Europa, Smaranda Enache, cunoscută ca militantă ferventă a cauzei Bolyai, a răspuns sec: "Dacă un elev român vrea să învețe la Bolyai, să cunoască limba maghiară! Limba română nu este o religie".

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 31

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: