Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Licitații controversate la Primăria Cluj-Napoca

Claudiu PĂDUREAN

Venirea la putere a Alianței PNL-PD în județul Cluj a bulversat lumea afacerilor. Clienții politici ai vechii administrații au fost înlocuiți cu firmele apropiate de politicienii din noua structură de putere. Prin Cluj a început să se spună că Primăria nu face nici un fel de afaceri fără licitație. Numai că, atunci când e nevoie, licitația se repetă de atâtea ori până când câștigă cine trebuie. Una dintre cele mai controversate afaceri este reprezentată de contractul pentru reabilitarea a 288 de străzi.



Turcii de la Guriș contestă cea mai mare afacere din istoria Clujului

 

Cea mai mare afacere din istoria Clujului este contestată. Este vorba de contractul privind reabilitarea a 288 de străzi din Cluj-Napoca, a cărui valoare, cu tot cu TVA, depășește 60 de milioane de euro. Licitația a fost câștigată de firma italiană Garboli ConicosSpa., deși oferta depusă de această companie era cu circa 600.000 de euro mai mare decât cea depusă de compania turcească Guriș. Directorul pentru Dezvoltarea Proiectelor din cadrul companiei Guriș, Burak Basarir, a anunțat că firma sa a depus o contestație. Contestația a fost analizată de membrii comisiei de licitație, care au decis respingerea ei. Burak Basarir susține că de fapt italienii de la Garboli ar fi câștigat licitația printr-o chichiță contabilă. Concret, ofertele depuse de firme puteau să primească un punctaj maxim de 100 de puncte. 30 de puncte se refereau la aspectele tehnice ale lucrării. 70 de puncte se refereau la aspectele financiare. Din cele 70 de puncte, 40 de puncte se refereau la costul lucrării, 20 de puncte la costurile de finanțare, iar 10 puncte la eșalonarea lucrărilor. Câștigătorul licitației a făcut o manevră interesantă. Italienii au declarat că municipalitatea nu va trebui să plătească nici un fel de costuri de finanțare, adică dobânzi ori comisioane bancare, însă aceste sume au fost incluse contabil în costurile de execuție, care însă erau evident mai mari decât cele ale turcilor, care pe ansamblu aveau oferta cu cel mai scăzut preț. Așa că italienii au luat maximum de punctaj, 20, la costurile de finanțare, în timp ce concurenții lor au primit puncte mai puține. Cu ajutorul punctajului maxim obținut astfel la capitolul costuri de finanțare, italienii au fost declarați câștigători. Potrivit consultantului contractului, firma PricewaterhouseCoopers, turcii n-au contestat în nici un fel criteriile prevăzute în caietul de sarcini. Mai mult, turcii au pierdut unele puncte și la capitolul tehnic, pentru că, în principal, lucrările lor ar fi urmat să fie expertizate de un laborator din București în loc de unul din Cluj iar compania turcească nu avea chiar toate utilajele cerute în caietul de sarcini pentru executarea dalelor de la trotuare. Compania turcească propunea costuri ale lucrărilor de circa 45 de milioane de euro și costuri de finanțare de cinci milioane de euro, reprezentate de un credit luat de la BCR, cu o dobândă de doi la sută. Viceprimarul din Cluj, Adrian Popa, care a fost președintele comisiei de licitație, spune că turcii ar fi trebuit să depună observații după cumpărarea caietului de sarcini cu opt zile înainte de data licitației. Pentru obținerea contractului au concurat, pe lângă compania italiană și cea turcească, firma israeliană JV Roichman și consorțiul maghiar Drum Bun. În 2004, a mai fost organizată o licitație, la care au participat doar Garboli și Roichman. Atunci, Garboli avea inclusă în ofertă costuri de finanțare și o dobândă de 40 la sută. Oferta din 2004 era cu circa un milion de euro mai scumpă decât cea de anul acesta, în care costurile de finanțare și dobânda înscrise în ofertă sunt zero. Tot Garboli a câștigat licitația și anul trecut. Licitația însă a fost anulată deoarece în caietul de sarcini se prevedea că firmele licitante nu pot oferi facilități. Atunci, Adrian Popa spunea că prin anularea licitației a fost preîntâmpinată o fraudă de proporții.

 

Parcarea consilierului de la Ministerul Agriculturii

 

O altă afacere controversată este reprezentată de afacerea parcării din cartierul Mărăști. Inițial, primarul Emil Boc a acordat contractul fără nici un fel de licitație unei firme conduse de unul dintre membrii marcanți ai PNL Cluj, Mircea Chertes. Acesta a fost șeful Poliției Veterinare din județ, iar soția este inspector școlar general adjunct. Mircea Chertes a demisionat din postul de funcționar pentru a se ocupa de afacere. Numai că în urma scandalului de presă pornit în acest caz, Emil Boc a decis rezilierea contractului privitor la construirea parcării. Ca să nu rămână pe dinafară, lui Mircea Chertes i s-a oferit un post de consilier al ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur.

O altă parcare a reprezentat o afacere controversată în egală măsură. Primarul Emil Boc a decis construirea unei parcări în centrul orașului, chiar pe o parte a curții Primăriei, pe o parte din curtea Liceului de Coregrafie și peste un parc care aparținea Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. Primarul a cerut organizarea unei selecții de oferte. Întâmplător sau nu, a fost depusă o singură ofertă, din partea unei firme deținute de omul de afaceri Cristian Dulău, care a fost unul dintre sponsorii campaniei electorale a Alianței PNL-PD. Valoarea parcării care ar urma să fie ridicată în spatele Primăriei Cluj, pe terenul revendicat de Biblioteca Centrală Universitară, este evaluată de arhitecți la circa trei milioane de euro. În data de 29 mai, primarul Emil Boc a declarat că a cerut firmelor clujene să depună oferte pentru construirea unui parking cu 500 de locuri pe Calea Moților. Parkingul de pe Calea Moților ar urma să aibă cinci niveluri și circa 500 de locuri de parcare. Investiția companiei lui Dulău, SC Tino SRL, ar fi urmat să fie realizată cu ajutorul unei finanțări acordate de MTS Leasing, companie aflată în colaps financiar.

Consiliul local a aprobat deja această afacere. Directorul bibliotecii, Doru Radosav, spune că una dintre intrările în parcare ar urma să se facă prin fața instituției pe care o conduce, iar cealaltă prin curtea Liceului de Coregrafie. Reprezentantul Ordinului Arhitecților din România, filiala Cluj, Vasile Mitrea, spune că cel care a întocmit schița a fost chiar arhitectul-șef al orașului, Adrian Iancu, cel care conduce Direcția de Urbanism a Primăriei și care a fost angajat fără concurs de vecinul său de bloc, primarul Emil Boc. Ulterior, a spus Mitrea, proiectul a fost completat de un alt arhitect.

Biblioteca a fost construită între anii 1905 și 1906, pe vremea Imperiului Austro-Ungar, pe un teren donat Universității Franz Jozsef de către contesa Banffy. Aceasta avea o fiică ce suferea de o boală incurabilă și care era studentă a universității clujene. Terenul donat de contesă era mult mai mare. Însă Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, succesoarea vechii Universități Franz Jozsef, care reprezenta umbrela administrativă sub care funcționa și Biblioteca Centrală Universitară, a acceptat să cedeze o serie de parcele din acest teren. Pe o bucată de teren s-a ridicat clădirea în care funcționează Clinica de Chirurgie II a Spitalului Clinic Județean Cluj și Institutul de Urologie și Transplant Renal. O altă parcelă a fost donată Primăriei Cluj, care a amenajat în Piața Lucian Blaga din fața bibliotecii un părculeț. În fine, în anul 1969, Universitatea Babeș-Bolyai a semnat un protocol cu autoritățile județene, prin care acestea primeau dreptul să amenajeze pe o parte a terenului curtea Liceului de Coregrafie, iar pe o altă parcelă, o grădină. În protocol se preciza faptul că autoritățile județene se obligă să elibereze suprafața atunci când Biblioteca Centrală Universitară ar avea nevoie de teren ca să ridice un nou depozit de carte. În anul 1995, clădirea Liceului de Coregrafie, împreună cu terenurile aferente, au fost trecute din patrimoniul Consiliului Județean în cel al Consiliului Local. Din anul 2000, în repetate rânduri, reprezentanții bibliotecii au cerut Consiliului Local Cluj-Napoca să le restituie terenul grădinii pentru a ridica depozitul de carte. Ultima dată, în luna februarie 2005, autoritățile locale au răspuns bibliotecii că nu pot restitui terenul pentru că reprezentanții Primăriei nu semnaseră procesul-verbal de predare-primire cu angajații Inspectoratului Școlar Județean. Directorul bibliotecii, Doru Radosav, a declarat că va introduce o acțiune în instanță împotriva Primăriei. El va cere restituirea terenului și anularea eventualelor autorizații de construire obținute de firma Tino. Universitățile din Cluj s-au solidarizat cu cauza bibliotecii.(C. P.)

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 31

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: