Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Relația partidelor românești cu "internaționalele politice"

Mihaela ENACHE

Este un truism în politica românească să afirmi că pentru partidele din România doctrinele nu prezintă o importanță majoră, determinantă în practica politică. Rolul acestora se reduce, în principal, la individualizarea formațiunilor politice în spațiul public, la delimitarea lor ideologică în raport cu adversarii politici.

 



De aici și până la aplicarea de facto a unor programe axate pe anumite ideologii este cale lungă. Sunt rare situațiile în care partidele acționează consecvent, în conformitate cu principiile lor programatice. Este hazardant să afirmi că partidul X aplică o politică liberală, social-democrată sau conservatoare. Nu spunem că anumite măsuri nu ar fi de sorginte liberală ori social-democrată etc., ci doar că nu putem distinge în practica politică un set coerent de politici aparținând familiilor ideologice consacrate.

Putem afirma, așadar, că partidele românești nu au ajuns încă în stadiul în care asumarea unei doctrine să genereze, implicit, și politici publice proprii - liberală, social-democrată, creștin-democrată etc. În anii următori însă ele vor fi constrânse să se profesionalizeze, respectiv să transpună teoria politică în practică, fie la exigențele electoratului, fie ca urmare a unei mai strânse colaborări cu partidele de aceeași orientare din Europa. De altfel, în ultimii ani interesul partidelor din România pentru o mai bună relaționare cu formațiunile de aceeași orientare doctrinară din Europa a crescut semnificativ.

Demersurile partidelor românești în vederea afilierii la familiile politice internaționale sunt explicabile în contextul accelerării procesului de integrare a României în Europa și, implicit, al atragerii acestora în sfera politicii europene. Colaborarea transnațională, axată pe filiera "internaționalelor politice", a devenit o metodă menită să conducă la o coeziune politică a Europei. Participarea la aceste "internaționale" presupune participarea la procesul decizional într-o Europă care se dorește tot mai concentrată instituțional.

De asemenea, pe de altă parte, există un interes major al acestor internaționale de a dezvolta o bună comunicare cu formațiuni politice din țările fostului spațiu sovietic.

 

PNL și Internaționala Liberală

 

Liberalismul românesc a avut un traseu sinuos, o istorie extrem de zbuciumată, cu dezmembrări, reunificări. Istoria liberalismului de după 1990 este o istorie a facțiunilor. În ultimii ani, PNL a parcurs un proces de maturizare politică prin statuarea unui relativ modus vivendi la nivelul diverselor grupări interne și prin consolidarea statutului de unic reprezentant al liberalismului în România.

PNL a devenit membru deplin în Internaționala Liberală în 1997 și s-a afiliat, în același an, Partidului European Liberal Democrat și Reformist (ELDR), formațiune ce reunește 47 de partide politice cu doctrină liberală, democratică și reformistă. Constituit ca al treilea grup în Parlamentul European, ELDR și-a declarat sprijinul pentru aderarea României la UE la data de 1 ianuarie 2007, fapt ce denotă o atitudine binevoitoare și o anume disponibilitate de dialog cu România. Relația PNL cu Internaționala Liberală nu este una foarte mediatizată, ea comportă o anume discreție, dar este una funcțională. În calitate de vicepreședinte al ELDR, reales pentru un al doilea mandat în septembrie 2005, Călin Popescu Tăriceanu are acum șansa unei mai bune conectări a PNL la problematica liberalismului european. Pentru PNL afilierea la Internaționala Liberală este o problemă extrem de importantă, întrucât îi conferă o anume poziționare în politica internă, dar și în spațiul european, unde identitatea și apartenența la o familie politică par să faciliteze accesul în zona de decizie. Acest aspect a fost vizibil mai ales când s-a pus problema fuziunii cu PD. În fapt, dincolo de considerentele pragmatice ale afilierii (asistență, resurse, instruire), motivația rezidă și în dorința PNL de a-și menține individualitatea doctrinară și de a se afirma în această direcție ca un partener de dialog al liberalismului european.

 

PSD și Internaționala Socialistă

 

Social-democrația românească a avut o evoluție interesantă în perioada post-decembristă. Între formațiunile care se declarau de orientare social-democrată, PSD s-a afirmat și s-a consolidat ca unic reprezentant al acestui curent doctrinar. Presupusa relație cu structurile vechiului regim comunist - o chestiune care a preocupat în mod constant conducerea PSD - i-a afectat credibilitatea internă, nu însă și relația cu partidele social-democrate. PSD a evoluat în ultimii ani de la democrația socială la social-democrație, adaptându-și principiile programatice la cele ale socialiștilor europeni și dezvoltând o relație foarte bună cu Internaționala Socialistă. Mai ales după anul 2000, PSD a acordat colaborării cu Internaționala Socialistă și cu Partidul Socialiștilor Europeni o atenție specială. Dincolo de imperativele colaborării guvernamentale (legislatura 2000-2004), PSD a instituit un dialog politic cu PES și IS. Mass-media românească a speculat îndelung pe tema unor relații personalizate ale membrilor din conducerea PSD cu lideri proeminenți ai partidelor membre ale Internaționalei Socialiste și ai PES. Susținerea acestora din urmă s-a văzut în unele situații critice în care s-a aflat PSD (de pildă sprijinul pe care IS l-a oferit - la nivel declarativ - în condițiile înlăturării unor lideri de la conducerile celor două Camere).  

 

Confuzie în zona de centru-dreapta

 

În zona de centru-dreapta a eșichierului politic, situația a devenit extrem de confuză după alegerile din anul 2000. Defecțiunea dreptei românești are cauze vechi și profunde care derivă din caracterul extrem de dur și personalist al comunismului ceaușist. Regimul nu a permis nici o breșă în sistem, disidența s-a manifestat marginal, au existat doar cazuri - răsunătoare este drept -, nu un fenomen care să dezvolte o anumită mentalitate, un sistem de gândire liber. Este explicabil de ce o mișcare veritabilă de centru-dreapta nu a avut un suport solid în România. Pe de altă parte, incapacitatea partidelor situate în acest spațiu de a se afirma ca forțe politice puternice provine și din lipsa unor lideri credibili, cu credințe și convingeri puternice de dreapta. Se afirmă că poporul român nu are vocația dreptei, ale cărei principii programatice sunt aplicabile doar unui anumit tip de gândire, modelat de credința catolică.

După prăbușirea spectaculoasă din anul 2000, PNȚCD s-a divizat în mai multe formațiuni distincte, iar disputele acestora pe tema leadership-ului în scopul reconfigurării dreptei s-au acutizat astfel încât ipoteza unei reconstrucții pe baza vechiului nucleu - PNȚCD - este neverosimilă. În ultimii ani s-a simțit tot mai pregnant nevoia consolidării zonei de centru-dreapta a eșichierului politic din România. Nu doar pentru echilibrarea sistemului de partide, dar și pentru găsirea unui partener credibil și puternic, capabil să consolideze raporturile cu Internaționala Creștin-Democrată și cu Partidul Popular European - al cărui grup este majoritar în Parlamentul European. Principalele partide românești care se află într-un dialog - instituționalizat - cu PPE sunt PPCD (PNȚCD) și UDMR. Cum PPCD se menține în zona marginală a puterii, iar UDMR este o formațiune fără reprezentare națională, zona de centru-dreapta pare să fie una de mare atracție pentru partidele românești. Între acestea, PUR și PD. PUR, devenit Partidul Conservator, a eșuat în demersul său de aderare la PPE, dar Partidul Democrat a fost acceptat ca membru observator.

 

Există câteva semnale care arată interesul PD pentru ocuparea culoarului de centru-dreapta. Schimbarea doctrinei nu a ridicat probleme de acceptare în interiorul partidului, deși mass-media a sancționat oportunismul liderilor săi. Deși au existat unele discuții interne contradictorii, liderii partidului au înțeles oportunitatea reorientării PD pe o zonă care nu numai că îl individualizează ca actor politic, dar îi oferă ocazia de a demara un dialog cu un partid european puternic și influent. Admiterea PD în PPE în calitate de observator a fost un semnal încurajator pentru proiectul democrat ce vizează, în fapt, o construcție politică în spațiul de centru-dreapta. Consultările cu partidele recunoscute de PPE, în speță PPCD, nu par să fie foarte încurajatoare, dat fiind faptul că acesta din urmă a intuit proiectul pe termen lung al PD, respectiv acela de a deveni principalul lider pe culoarul de centru-dreapta. Formula propusă ca variantă de lucru de către PPCD este cea a unui pol de centru-dreapta care să includă formațiunile de această orientare. Discuțiile PPCD-PD pe această temă sunt în desfășurare și este posibil să provoace unele dispute în interiorul PPCD, legate, în principal, deformula colaborării cu democrații.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 31

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: