Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ofensiva politică a PSD, împotmolită în scandaluri fără sfârșit

Claudiu PĂDUREAN

Ofensiva politică anunțată de PSD în Transilvania pare să fie înecată în scandalurile interne care macină principalul partid de opoziție. Liderul grupului considerat reformator din PSD, Ioan Rus, a intrat într-un soi de con de umbră în ceea ce privește activitatea sa politică.



Locul criticilor vehemente de până acum la adresa competitorilor politici a fost luat de cooperarea cu actualul ministru PD al Administrației și Internelor, bihoreanul Vasile Blaga. De altfel, relațiile bune dintre cei doi ardeleni au stârnit suspiciuni printre colegii de partid ai lui Ioan Rus. Aceștia se tem ca nu cumva liderul Grupului de la Cluj să încheie un armistițiu cu rivalii politici ai PSD. Vasile Blaga și Ioan Rus au inițiat un dialog neobișnuit pentru clasa politică românească pe tema pachetului de legi privind reforma în administrația publică. Dialogul dintre cei doi politicieni este neobișnuit tocmai prin tonul civilizat cu care sunt purtate discuțiile.

În comparație, schimburile de replici dintre liderii PSD, indiferent că se numesc Mircea Geoană, Adrian Năstase, Ion Iliescu sau Ioan Rus, sunt mult mai tăioase. Atacurile și contraatacurile purtate între liderii social-democrați au făcut să eșueze strategia de austeritate comunicațională recomandată de fostul ministru al Informațiilor Publice, Vasile Dâncu, iar tensiunile dintre diferitele aripi și aripioare ale PSD țin prima pagină a ziarelor, la concurență cu disputele dintre liderii PNL și cei ai PD.

În aceste condiții, programul reformator anunțat de Grupul de la Cluj există pe hârtie, dar lipsește cu desăvârșire în practică.

Programul prevedea înființarea unor structuri regionale în interiorul PSD. La mai mult de o jumătate de an de la Congresul PSD, nici una dintre aceste structuri nu funcționează. Desigur, liderii filialelor PSD din Ardeal se întâlnesc în continuare, însă discuțiile lor nu au loc într-un cadru instituțional, ci sunt purtate la fel ca înainte de congres. Mai mult, în Grupul de la Cluj au apărut și primele dizidențe. Fostul prefect PSD din Alba, un alt Ioan Rus, îl contestă pe "tizul" său de la Cluj. În unele județe, cum ar fi de pildă Hunedoara, șefii organizațiilor locale ale PSD par lipsiți de vlagă. Rând pe rând, PSD începe să-i piardă pe unii dintre aleșii locali care s-au înscris mai mult din oportunism decât din convingere în fostul partid de guvernământ.

 

Restanțe la programul politic

 

Membrii Grupului de la Cluj din PSD mai doreau să câștige o parte a electoratului tânăr. În cadrul acestei strategii politice, o parte dintre liderii cu vechime din PSD au fost trecuți în eșalonul doi, iar foștii șefi ai organizațiilor de tineret au fost promovați. De pildă, în Cluj-Napoca, fostul președinte al Tineretului Social-Democrat, consilierul local Remus Lăpușan, a devenit președinte al organizației municipale a PSD. Fostul șef al organizației, consilierul local Ștefan Dimitriu, care este și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Cluj, a devenit vicepreședinte al organizației județene. Ștefan Dimitriu este unul dintre vechii parteneri de afaceri ai lui Ioan Rus. Schimbările însă nu au adus un plus de imagine în rândul tinerilor. Sondajele de opinie arată că studenții din Cluj ar vota masiv cu Alianța PNL-PD dacă ar avea loc alegeri anticipate. Mai mult, o parte a celor dezamăgiți de actuala guvernare ar vota cu foștii țărăniști grupați în Partidul Popular Creștin-Democrat, iar o mică minoritate ar vota cu PRM.

Un alt punct din programul reformator al pesediștilor ardeleni a fost recâștigarea electoratului muncitoresc. Numai că în cele mai multe dintre orașele din Transilvania nu mai există electorat muncitoresc în sensul marxist al cuvântului. Adică opțiunile politice ale muncitorilor nu sunt structurate în funcție de conștiința de clasă sau de ideologie, ci în funcție de charisma unor lideri politici. În Cluj-Napoca, o parte a muncitorilor din cartierul Mănăștur continuă să sprijine politica fostului primar, actualul senator PRM Gheorghe Funar. Muncitorii din cartierul Zorilor ar vota masiv cu actualul primar PD Emil Boc. În schimb, muncitorii din cartierul Mărăști ar prefera politica PSD. Un lucru demn de remarcat este faptul că la Cluj funcționează așa-numita politică a vecinătății. Gheorghe Funar locuiește în cartierul Mănăștur, iar faptul că-și face cumpărăturile în piață, cot la cot cu votanții săi, nu face altceva decât să-i sporească punctele adunate la capitolul imagine. Emil Boc locuiește în cartierul Zorilor. Actualul primar a învățat să strângă voturi folosind gesturi ușor populiste, cum ar fi de pildă controalele pe care le face personal prin școli sau ieșind la coasă pe terenurile virane din oraș pe care vrea să amenajeze parcuri. Ioan Rus de la PSD este un cu totul alt gen de politician. Îmbrăcat tot timpul impecabil, cu un aer autoritar și conducând mașini scumpe, atrage mai degrabă voturi din partea oamenilor de afaceri, a foștilor militari și în general din partea celor care preferă un politician cu mână-forte și chiar arogant în locul unuia zâmbitor și bun de gură. Electoratul muncitoresc cu siguranță nu moare de dragul politicianului care conduce cu mână de fier reprezentanța Mercedes la Cluj.

 

Alegerile europene, cel mai important test înainte de scrutinul general

 

Nu doar acestea sunt punctele în care ofensiva pusă la cale de PSD pare să se fi împotmolit. În condițiile în care cele mai importante primării din orașele ardelene sunt conduse de reprezentanți ai coaliției aflate la putere, politicienii social-democrați par să se fi specializat pe acțiuni politice de mai mică amploare. Dincolo de această luptă politică de gherilă, marile proiecte politice par să fie amânate pentru campania electorală.

Pe de altă parte, partidele politice românești trebuie să-și schimbe atitudinea pentru că, dacă până acum competiția dintre ele se acutiza în campania electorală, de acum intervalele dintre perioadele de campanie și de precampanie vor deveni extrem de scurte. Astfel, în anul 2007, dacă România va adera la Uniunea Europeană, vor fi organizate alegeri pentru desemnarea celor 33 de europarlamentari care vor reprezenta România la Strasbourg. Va fi cel mai important test politic înaintea alegerilor locale și generale din anul 2008. Deocamdată, se conturează un sistem de circumscripții regionale care ar putea modifica sensibil harta electorală a României. De pildă, PPCD, fostul PNȚCD, are șanse mari să obțină un scor electoral bun în Banat. Pe de altă parte, în secuime, UDMR va avea de înfruntat concurența candidaților Uniunii Civice a Maghiarilor, care la alegerile locale de anul trecut au obținut punctual rezultate foarte bune, mai ales în județul Harghita. De asemenea, ar putea apărea persoane cu o mare notorietate care, deși reprezintă partide mici, ar putea strânge un număr suficient de voturi încât să conteze în bătălia regională pentru Parlamentul European. George Becali, președintele Partidului Noua Generație, poate fi un astfel de caz, mai ales că acesta, în ciuda prestației publice ridicole, a obținut în cursa pentru Președinția României mai multe voturi decât cele pe care le-au strâns mulți dintre deputații și senatorii ajunși în Parlament pe listele unor partide puternice. Partidele regionale și candidații independenți puternici vor știrbi tocmai zestrea electorală a partidelor mari. Dacă PNL și PD sunt obișnuite și cu scoruri electorale modeste, de circa șapte la sută, PSD va fi nevoit să poarte acest război pe un teren care nu-i este deloc familiar.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 31

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: