Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Traian Băsescu și modelul noului președinte

Arthur SUCIU

În campania electorală din 2004, Traian Băsescu a promis că va fi "un altfel de președinte", "un președinte-jucător", "un președinte informat", "un președinte puternic". Cele 9 luni care au trecut de la preluarea mandatului au arătat că Traian Băsescu s-a ținut de cuvânt. Comportamentul său este diferit de cel al predecesorilor, Ion Iliescu și Emil Constantinescu; actualul președinte este foarte prezent în jocul politic și mediatic.

 



Ca și în campania electorală, lui Traian Băsescu i se reproșează constant distanța dintre rolul pe care ar trebui să-l joace (aspectul normativ) și cel pe care îl joacă în realitate (interpretarea rolului). Traian Băsescu "nu are față de președinte", este un "președinte-jucător" în loc să fie un "președinte-arbitru", își depășește atribuțiile constituționale. Într-o anumită măsură, și temerile legate de Băsescu s-au confirmat. Fostul primar general al Capitalei nu s-a schimbat, după ce a câștigat președinția. Dimpotrivă, el este, mai mult ca oricând, în relații excelente cu propria persoană ("Sunt perfect.").

 

Președintele-actor

 

Criticile la adresa președintelui și îndoielile, uneorifoarte serioase, care îl vizează, nu sunt exclusiv produsul opoziției. Aproape în egală măsură, declarațiile și comportamentul președintelui stârnesc reacții afective diverse, ca iritare sau stupoare, printre politicienii Alianței D.A. și reprezentanții societății civile. Aceste critici nu țintesc de regulă conținutul declarațiilor președintelui (acestea sunt considerate de regulă ca fiind adevărate), ci modalitatea sa de raportare la evenimente. Nu există, pe de o parte, un consens privind conduita potrivită pentru un președinte, iar Traian Băsescu nu pare să corespundă conduitei tradiționale sau normative. Pe de altă parte, există tentația de a sancționa non-conformismul președintelui.

Fără îndoială, Traian Băsescu este mai mult decât o persoană care își asumă un rol; el nu îndeplinește doar aspectele funcționale și pragmatice ale rolului, ci și pe cele care țin de imaginar și de teatru. Traian Băsescu este un personaj: el joacă rolul de președinte. Din punct de vedere psihosociologic, personajul este un rol care atrage atenția asupra celui care și-l asumă sau care îl joacă. Este de la sine înțeles deci că trăsăturile de personalitate și orientarea către public au o mare importanță în definirea comportamentului președintelui Traian Băsescu.

Constituțional, rolul președintelui este pur discursiv. Președintele nu are atribuții executive, nu este instanță de judecată (președintele, dimpotrivă, grațiază), nu poate adopta legi. Președintele nu este o putere în stat. Acțiunea sa se limitează la discurs.

 

Președintele și premierul

 

Spre deosebire de premier, legitimitatea președintelui este dată de votul popular. De aceea, interesul fundamental al președintelui este de a-și menține credibilitatea pentru a-și menține legitimitatea dată de electorat. Posibilitatea de acțiune a primului ministru este dependentă de existența unei majorități parlamentare și de numirea de către președinte. Interesul fundamental al premierului este de a-și menține sprijinul parlamentar. Acțiunea președintelui este liberă de acordul unei majorități reprezentative. Ea este legată direct de acordul majorității electoratului. De aceea, acțiunea președintelui nu este rezultatul unor negocieri, ci o formă de legitimare/delegitimare simbolică globală sau locală. Acțiunea premierului, în schimb, este condiționată de acordul unei majorități reprezentative și este rezultatul unor negocieri.

 

Băsescu și presa

 

Constituția stipulează câteva condiții de posibilitate ale discursului președintelui. În mare, acesta trebuie să vorbească despre ceea ce este "important", "de interes general", "de interes național". Legea fundamentală însă nu exclude în principiu posibilitatea ca președintele să se refere la orice subiect de interes public. Personajul politic Traian Băsescu se folosește din plin de această libertate. Din acest punct de vedere, singurul său concurent real este mass-media. Ca și președintele, mass-media este liberă să discute orice subiect fără a ține seama de consecințele mediatice. Ca și președintele, presa riscă în fiecare zi scăderea de popularitate (de vânzări). În condițiile în care discursul este principala pârghie a președintelui, presa este forța sa contradiscursivă. Traian Băsescu a intuit perfect acest lucru, atunci când a cerut presei să-și facă publice sursele de finanțare. Între președinte și presă există o concurență acerbă pentru construirea agendei publice. Or, Traian Băsescu susține că agenda publică este formată de mass-media controlată de grupurile de interese. Mai direct, agenda publică este alcătuită de grupurile de interese. Scopul președintelui este de a slăbi forța contradiscursivă a presei pentru a și-o întări pe a sa.

 

Riscurile meseriei

 

Tipul de raporturi întreținute de președinte cu electoratul, premierul și presa sunt în măsură să definească modul în care președintele își joacă rolul, modelul noului șef al statului. Modelul normativ-constituțional nu este pe placul lui Traian Băsescu. Dimpotrivă, președintele preferă modelul popular, încearcă să împlinească acele atribute ale președintelui preferate de electorat (să lupte împotriva corupției, să impună ordinea și disciplina, să vorbească pe înțelesul oamenilor). Traian Băsescu impune ordinea și disciplina prin ordonanțe discursive adresate în cele mai multe cazuri premierului Călin Popescu Tăriceanu. Discursurile sale invită, ba chiar obligă la acțiune, sub sancțiunea delegitimării. Pentru a controla acțiunea, însă, președintele trebuie să aibă acordul populației în legătură cu temele sale de interes. Traian Băsescu, care acționează constant după ideile majorității, trebuie să fie sigur că temele și soluțiile sale sunt acceptate, sunt dorite de populație. În acest punct, Traian Băsescu se raportează în mod direct la presă. Președintele încearcă să domine mass-media pentru a-și spori funcția executivă.

Deosebit de sugestivă este raportarea lui Traian Băsescu la modelul tradițional al președintelui, reprezentat de Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Pe de o parte, președintele ne asigură că nu va fi învins de sistem (ca Emil Constantinescu), pe de altă parte că el nu va rămâne, ca Ion Iliescu, la stadiul vorbelor, ci va trece la fapte. Este o raportare mai mult negativă: Traian Băsescu nu găsește nici un motiv de laudă la foștii președinți.

Criticile la adresa modului de acțiune al președintelui sunt o dovadă că modelul său nu a fost acceptat încă de societate. Non-conformismul personalității, îndepărtarea de modelul normativ, negarea tradiției, veleitățile executive sunt tot atâtea puncte criticabile. Desigur, este nevoie de timp pentru schimbarea percepției, dar legitimarea noului comportament este mai legată de reușita actualei puteri. În măsura în care proiectele Alianței vor avea succes, modelul de președinte reprezentat de Traian Băsescu se va impune. Se poate spune că, și din acest punct de vedere, Traian Băsescu și-a asumat un mare risc.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 31

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: