Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Doamna de Fier a Germaniei

Dragoº TÃBÃRAN

"Angela merge mai departe", era titlul unei producții din perioada romantismului proletar a cinematografiei din România comunistă. În Germania, Angela merge într-adevăr mai departe, dar miza este viitorul Germaniei capitaliste, motorul economic al Europei și una dintre vocile deosebite în politica internațională.



Negocieri cu final așteptat

 

Așa cum anticipau cei mai mulți analiști politici, negocierile dintre marii adversari ai alegerilor parlamentare anticipate din Germania, Partidul Social-Democrat și coaliția de centru-dreapta formată din Uniunea Creștin-Democrată și varianta sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială, conturează tot mai mult perspectiva unui guvern de uniune națională. La ora închiderii ediției discuțiile continuă, dar fondul problemei a fost tranșat. Germania va avea guvern de uniune națională condus de Angela Merkel, cea care are toate șansele să devină "Doamna de Fier" a Germaniei.

Deși coaliția sa a câștigat alegerile parlamentare, Angela Merkel a luptat din toate puterile pentru a deveni noul cancelar al Germaniei. Victoria sa la limită i-a servit ca argument cancelarului Gerhard Schroeder care și-a folosit toată artileria grea pentru a negocia la sânge formarea noului guvern. În cele din urmă, Merkel a câștigat, dar rămâne de văzut dacă nu e o victorie a la Pyrhus. Ca de obicei, problema majoră o reprezintă banii!

 

Germania are nevoie de 35 de miliarde de euro

 

Noul guvern german va trebui să găsească nu mai puțin de 35 de miliarde euro pentru a satisface criteriile de competență financiară pe care le impune Uniunea Europeană pentru 2007. Este vorba atât de creșteri de venituri, cât și de economii și este destul de dificil să vorbești de economii într-o Germanie obosită să tot strângă cureaua pentru a plăti reunificarea, prosperitatea landurilor din Est, extinderea Uniunii Europene, sprijinirea Rusiei și a noilor democrații est-europene. Toate acestea s-au făcut pe seama creșterii costurilor sociale interne și a degradării continue a nivelului de viață cu care germanii erau obișnuiți. Este exact motivul pentru care SPD și cancelarul Schroeder au pierdut alegerile.

Locomotiva economică germană a obosit și există mari semne de întrebare în legătură cu forța Germaniei de a satisface criteriile de la Maastricht. Rata creșterii economice a ajuns la doar 0,6%, iar șomajul a atins 11,2%. Există voința politică de satisfacere a obligațiilor europene asumate de Germania, după patru ani de eșec, dar aceasta va impune reduceri bugetare drastice la nivelul landurilor și la nivel federal, pentru a readuce deficitul bugetar sub 3%, condiție impusă de mecanismul monedei unice europene. Premierul Bavariei, Edmund Stoiber, una dintre piesele grele ale politicii germane, a declarat: "Este cea mai mare consolidare bugetară din istoria Germaniei Federale". Dar de la declarații politice la măsuri economice concrete distanța este foarte mare și apar deja diferențele de abordare între creștin-democrați și social-democrați. Angela Merkel nu a oferit informații despre programul de consolidare bugetară, dar a subliniat că "nu vor exista tabuuri". Social-democratul Franz Muentefering a spus că, probabil, deficitul bugetar va fi redus prin măsuri drastice, dar urmarea va fi dramatică. Misterul se așteaptă a fi rezolvat la mijlocul lunii noiembrie, o dată cu finalizarea negocierilor între CDU-CSU și SPD.

 

O nouă politică externă?

 

Urmare a negocierilor dintre cele două forțe politice, noul ministru de externe va fi Frank-Walter Steinmeier. Mulți germani îl descriu ca fiind un om cu charismă limitată, o surpriză pentru acest post. Steinmeier însuși și-a exprimat surprinderea să afle că a fost nominalizat ca viitor ministru de externe și chiar a declarat că vestea i-a produs anxietate. Totuși viitorul ministru de externe a punctat câteva priorități ale mandatului său: reducerea disensiunilor transatlantice și implicarea în rezolvarea crizelor apărute la nivelul construcției europene. Viitorul șef al diplomației germane a spus că va exista o anumită continuitate în politica externă a Germaniei, de genul refuzului de a trimite trupe în Irak, dar și-a rezervat dreptul de a furniza detalii abia după intrarea în atribuții a noului guvern și după finalizarea platformei comune CDU-CSU-SPD, cu atât mai mult cu cât între cele două mari forțe politice există abordări diferite și în politica externă.

Steinmeier este o surpriză, dar nu un novice în politică și chiar în politica externă. În guvernul Schroeder, Frank-Walter Steinmeier a coordonat serviciile de informații. Întrebat despre relația sa cu Gerhard Schroeder, Steinmeier a spus: "Vom ramâne în contact."

Este de așteptat ca noul ministru de externe să aducă totuși noutăți în politica externă a Germaniei sau măcar o atitudine diferită de cea a predecesorului său, Joschka Fischer, cel care a surprins scena politică internă și internațională când a trecut de la statutul de revoluționar la cel de ministru de externe. Joschka Fischer a decis să abandoneze cariera politică după ce mulți i-au reproșat contribuția la înfrângerea SPD în alegerile din mai din landul Rhenania de Nord-Westphalia, înfrângere care a precedat și a impulsionat pierderea alegerilor generale. Alegătorii i-au reproșat fostului ministru de externe, partenerul de guvernare al social-democraților, modul în care a gestionat scandalul de la Consulatul de la Kiev, unde modul de acordare a vizelor a permis pătrunderea în Germania a mii de ucraineni. Paradoxal, cel care a fost sancționat de electorat a fost cancelarul Gerhard Schroeder.

Bugetul și politica externă sunt numai două dintre domeniile, chiar dacă foarte importante, care vor fi câmpul de confruntare dintre cele două formațiuni politice și care vor da măsura rezistenței acestui proiect numit guvernul german de uniune națională. Germania are nevoie de reușita guvernului Merkel. Un eventual eșec nu duce decât într-o singură direcție: alegerile anticipate.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 31

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: