Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Meditația budistă și activitatea cerebrală

Marina HERGHELEGIU

Statisticile americane arată că cel puțin o persoană din trei preferă terapiile alternative celor ale medicinii clasice.

 



Meditația și dispoziția

 

Meditația este folosită de mult timp ca tehnică de relaxare pentru a obține reducerea și reglarea ritmului cardiac, micșorarea frecvenței respiratorii, scăderea gradului de anxietate și a durerii, calmarea crizelor de astm bronșic, și chiar îmbunătățirea statusului imunitar. De aceea în ultimii ani multe studii s-au centrat pe modificările neurobiologice determinate de diferite tipuri de meditație.Cele mai multe dintre ele s-au bazat pe metode imagistice de evidențiere a activității cerebrale .

Unul dintre cele mai recente studii a fost realizat de mai multe echipe de cercetători de la Centrul Medical al Universității Californiene din San Francisco respectiv Universității Wisconsin din Medison. Rezultatele au arătat că prin meditație sunt activate arii cerebrale cu rol în generarea bunei dispoziții și a sentimentelorpozitive. Astfel, la cei care meditează regulat, s-a putut obiectiva funcționarea mai intensă aunei zone a creierului numită amigdala cerebrală, structură care ocupă poziție centrală în generarea emoțiilor și în memorie, ca și a lobului prefrontal stâng, zonă cerebrală implicată în emoții pozitive, autocontrol și temperament. Până acum se considera că funcțiile acestor structurifacparte dintre cele bazale, inconștiente. Se pare însă că budiștii care practică regulat meditația își activează conștient aceste porțiuni ale creierului. În plus s-a constatat că, la budiștii mai vechi, activarea nu este limitată doar la perioada în care se desfășoară ședința de meditație ci și în afara acesteia. Observațiile făcute pot explica starea de calm, pace interioară, fericire, înțelegere și autocontrol care par să îi caracterizeze pe călugării budiști .

 

Meditația și controlul minții

 

Cu mai bine de doi ani în urmă, dr. Andrew Newberg, radiolog la Universitatea din Pennsylvania, SUA, publica rezultatele unui studiu realizat pe un grup de călugări budiști. El evidenția, prin imagerie medicală, modificarea gradului de activare a ariilor cerebrale specializate în atenție și orientare în timpul meditației budiste. Astfel, scanarea creierului arată creșterea funcționării zonelor cerebrale anterioare implicate în atenție și concentrare și reducerea celor posterioare responsabile de orientarea în timp și spațiu. Aceste observații ar putea explica starea de concentrare și de imponderabilitate cu pierderea noțiunilor de timp și spațiu care este descrisă ca însoțind meditația.

Datele par să se suprapună celor obținute într-un alt studiu realizat cu ajutorul unui grup de călugări franciscani. Acesta arată că în timpul practicării rugăciunii centrate pe o anumită temă, creierele practicanților suferă modificări similare cu cele ale creierelor călugărilor budiști în timpul meditației.

Luna trecută revista "Cellular Biology" a publicat un articol semnat de Olivia Carter și Jack Peltigrewde la Universitatea din Queensland, Australiaîmpreună cu colegii lor de la Universitatea Berkeley din California, SUA. Acest articol prezintă rezultatele unui alt trial care reconfirmă modulația neuronală produsă prin meditația budistă. Cercetătorii au folosit un test vizual aplicat la un număr de aproximativ 100 de călugări budiști tibetani cu o vechime în practicarea meditației cuprinsă între 5 și 54 de ani. Studiul s-a desfășurat chiar în India, în zonele montane din Himalaya folosite de practicanții meditației ca locuri de reculegere.

Testul utilizat se bazează pe fenomenul numit "rivalitate vizuală". El constă în instabilitate vizuală când fiecare ochi privește o altă imagine înacelași timp, adicăprivirea nu se poate concentra pe nici una, fluctuând între cele două. Reacția este catalogată ca una reflexă, inconștientă. Se pare că prin meditație creierul poate fi antrenat să își controleze atenția și concentrarea chiar în cazul unor procese considerate bazale.

Cercetarea a comparat două tipuri diferite de meditație: cel concentrat pe compasiune și cel concentrat pe un singur punct. Călugării care au practicat al doilea tip și-au putut focaliza privirea pe o singură imagine până la 12 minute. Cei cu vechime mai mare au reușit să realizeze o stabilitate vizuală totală de până la 5 minute.

Este posibil deci caprin meditația budistă activitatea cerebrală să fie astfel reorganizată încât atenția să se poată concentra doar asupra unui gând sau obiecto dată. Se poate dezvolta astfel capacitatea unei persoane de a-și controla și direcționa conștient gândurile, ceea ce este extrem de benefic pentru sănătatea mintală .

 

Budismul pe scurt

 

Budismul este a patra religie monoteistă alături de cele creștină, musulmană și iudaică. Cu toate acestea ea nu este centrată pe relația dintre om și divinitate ci pe dezvoltarea spirituală personală și realizarea unei înțelegeri profunde a adevăratei naturi a vieții.

Nucleul învățăturilor budiste îl reprezintă Cele Patru Adevăruri Nobile și Nobila Calecare îi poate conduce pe practicanți spre Iluminare .

Cele Patru Adevăruri Nobile sunt :

1. suferința există

2. suferința este generată de dorințe

3. suferința încetează când dorința încetează

4. eliberarea de suferință este posibilă practicând Nobila Cale

Nobila Cale presupune dobândirea atrei calități: înțelepciune, moralitate și practicarea meditației. Pentru a le dobândi este necesar să privești drept, să gândești drept, să vorbești drept, să acționezi drept, să trăiești drept, iar pentru meditație trebuie să aplici efortul, înțelegerea și contemplația potrivite.

Înțelepciunea budistă mai afirmă că există trei trăsături fundamentale ale existenței: este trecătoare, plină de regrete și de individualism. Depășirea lor presupune renunțarea la conceptul de eu individual. Aceasta este calea spre Nirvana și în acest sens te pot ajuta bunătatea plină de dragoste (care presupune iubirea lipsită de egoism față de toate ființele, prietenia, dorința de a face bine), compasiunea (empatia, adică să simți împreună cu cineva în loc să simți în locul său), bucuria simpatetică (bucuria spontană la succesul altora) și calmul (care presupune și atenția și înțelegerea bazată pe privirea lucrurilor în adevărata natură).

Nirvana este "locul" în care ajungi prin Iluminare, aceasta fiind scopul cel mai înalt al vieții și constând în starea care transcende suferința.

Deși astăzi există mai multe variante de budism, fundamentele sale au fost puse în urmă cu peste 2500 de ani de prințul nepalez Siddharta Gautama (Buda, care înseamnă cel conștient) . El a renunțat la viața regală și privilegiile ei pentru a găsi o cale de depășire a suferințelor omenești ca boala, îmbătrânirea și moartea. El a constatat că meditația, permițând minții să își găsească pacea, ajută oamenii să se confrunte cu adevărurile crude ale realitățiiși astfel la trecerea dincolo de ură și dorință.

Astăzi budismul numără oficial în lume aproape 400 milioane de adepți. Peste 90% dintre budiștii de pe glob sunt concentrați pe teritoriul continentului asiatic, mai ales în est și sud-est . China are, în valoare absolută, cei mai mulți practicanți (peste 150 milioane). În valoare relativă însă, Thailanda este cap de listă cu circa 94% din populația țării. În Europa (inclusiv România) și pe continentul american, procentul este de sub 0,5% , cu excepția SUA, unde procentul este dublu. Statisticile realizate de institutele de specialitate europene și americane arată însă o tendință crescătoare a numărului celor care îmbrățișează această religie. În plus, cei care aderă la principiile de bază ale budismului sunt mult mai mulți chiar dacă nu toți sunt, oficial, budiști.

Publicat în : Sanatate  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: