Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Clujul, depășit de Timișoara și Tg.-Mureș

Claudiu PĂDUREAN

Clujul se îndepărtează tot mai mult de statutul de capitală istorică și culturală a Transilvaniei. Orașul pare abia dezmorțit după deceniul naționalist, în care a fost condus de actualul secretar general al PRM, Gheorghe Funar. Între timp însă, alte orașe din vestul României au prosperat și au reușit să-și consolideze influența politică și cea economică.



Orașul cu miniștri

 

În mod tradițional, după Revoluție, Clujul a fost orașul cu cei mai mulți miniștri după București. În Guvernul condus de Petre Roman, unul dintre cei mai influenți oameni era fostul ministru al Transporturilor, Ioan Aurel Stoica, fost director al Combinatului de Utilaj Greu din Cluj,originar din comuna Șăulia de Câmpie din județul Mureș. După instalarea Guvernului condus de Nicolae Văcăroiu, fostul prefect al Clujului, Grigore Zanc, a fost promovat ministru al Culturii. Un alt clujean, Alexandru Lăpușan, a primit funcția de ministru al Agriculturii după ce reprezentanții PUNR s-au retras din Guvernul FDSN. Președintele unuia dintre partidele de guvernământ, PUNR, era primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar. De asemenea, în oraș a fost stabilit Prezidiul Executiv al UDMR. Orașul Cluj a fost bine reprezentat și în timpul Guvernării CDR. Fostul rector al Universității Babeș-Bolyai, Andrei Marga, actual președinte al Consiliului Academic al UBB, a fost cooptat în Guvernul CDR, în anul 1997, pe postul de ministru al Educației. După alegerile din anul 2000, Andrei Marga a condus câteva luni PNȚCD, devenit formațiune neparlamentară, însă apoi a demisionat și s-a înscris în PNL. De asemenea, actualul senator UDMR Peter Eckstein-Kovacs a fost uns ministru-delegat pentru Minoritățile Naționale, iar fostul președinte al PNL Cluj, ex-deputatul Anton Ionescu, a deținut, o scurtă perioadă, postul de ministru al Transporturilor în ultimul cabinet condus de Victor Ciorbea.

PUNR și-a pierdut din importanță, iar fostul președinte al acestui partid, ex-primarul din Cluj, Gheorghe Funar, a devenit secretar general al PRM. În toată această perioadă, Târgu-Mureș era reprezentat în Guvern doar de deputatul de Mureș, Ioan Avram Mureșan, fost ministru PNȚCD al Agriculturii. Orașul găzduiește sediul Consiliului Reprezentanților Unionali din UDMR, organism care se vrea un soi de parlament intern al comunității maghiare. În timpul guvernării PSD, trendul s-a păstrat. Actualul lider al PSD Cluj, Ioan Rus, a devenit ministru de Interne, apoi a preluat și portofoliul Administrației, iar în cele din urmă a devenit vicepremier. Actualul senator Vasile Dâncu a fost numit ministru al Informațiilor Publice, iar apoi șeful Agenției pentru Strategii Guvernamentale. În fine, directorul Institutului de Relații Internaționale al Universității Babeș-Bolyai, deputatul Vasile Pușcaș, a devenit negociatorul-șef al României cu Uniunea Europeană și a primit rang de ministru. Un alt ministru originar din Cluj a fost cel al Integrării Europene, Alexandru Fărcaș.

Clujul a fost în această perioadă epicentrul unor mișcări de mare importanță. Aici s-au întâlnit liderii filialelor PNL din Ardeal și Moldova care au luat decizia instalării lui Theodor Stolojan la șefia PNL. Ulterior, mișcarea s-a repetat chiar înaintea ultimului congres al PNL. Liderii filialelor PNL din Transilvania, întruniți la Cluj, au decis să-l susțină pe actualul președinte al partidului, Călin Popescu Tăriceanu. În PSD s-a format așa-numitul Grup de la Cluj, condus de Ioan Rus, care a determinat practic soarta ultimelor alegeri interne din partid, câștigate de Mircea Geoană. În PD, necunoscutul Emil Boc a devenit deputat, apoi vicepreședinte al PD, iar în final președinte executiv al acestei formațiuni politice. În perioada 2000-2004, Târgu-Mureș a fost important la nivel național doar prin prisma faptului că aici se luau deciziile conducerii UDMR, partener pe atunci al PSD, care formase un guvern minoritar.

După alegerile din 2004, lucrurile s-au schimbat. Un singur ministru provine din Cluj. Este vorba de Mircea Miclea, titularul portofoliului Educației și Cercetării. Ioan Rus și-a consolidat poziția în PSD, Gheorghe Funar pe cea din PRM, iar Emil Boc, ales primar al Clujului în iunie 2004, a devenit succesorul lui Traian Băsescu la șefia PD și una dintre cele mai importante figuri din coaliția de guvernare.

Însă pentru Târgu-Mureș a sosit ora ascensiunii. Senatorul de Mureș Marko Bela, care este și președintele UDMR, a devenit vicepremier. Un alt reprezentant al UDMR, Zsolt Nagy, a fost promovat ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor. Iar cu ocazia ultimei remanieri, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul de Mureș Eugen Nicolăescu, a fost numit ministru al Sănătății.

 

Clujul, trimis la masa săracilor

 

Potrivit unui studiu comandat de Comisia Europeană, Uniunea Europeană ar trebui să aloce bani pentru dezvoltarea urbană a două metropole din România: București și Timișoara. Directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coșier, spune că în acest context Clujul trebuie să demonstreze că poate să genereze prosperitate la nivel regional. În acest moment, spune directorul Agenției de Dezvoltare Regională, clujenii se comportă cu ceilalți locuitori ai regiunii exact în același mod în care se plâng că s-ar comporta bucureștenii cu locuitorii din Cluj. Concret, Clujul beneficiază din plin de resursele umane și de cele economice ale regiunii, însă nu oferă nimic în schimb.

În acest moment, afirmă Claudiu Coșier, cea mai bună cale pentru regiune ar fi crearea unei structuri cu trei poli de dezvoltare - Cluj, Oradea și Satu Mare. Însă și în această privință, Clujul a rămas în urmă. În timp ce reprezentanții administrației clujene afirmă că vor să creeze o zonă metropolitană care să includă comunele Apahida, Gilău, Florești, Baciu și Feleac, Oradea chiar a înființat o agenție de dezvoltare metropolitană care a început să facă proiecte. Claudiu Coșier apreciază că, dacă proiectele de dezvoltare metropolitană vor mai întârzia, există riscul ca locuitorii din comunele învecinate să nu mai vrea să se asocieze cu orașul. La Florești, de pildă, venitul mediu pe cap de locuitor este mai mare decât în Cluj, iar sătenii nu vor deloc să devină clujeni, mai ales că, dacă ar deveni un cartier al orașului, ar pierde posibilitatea de a primi fonduri SAPARD, iar în plus, pentru rezolvarea problemelor administrative, vor avea de călătorit kilometri întregi până în centrul orașului, în loc să meargă o distanță de numai câteva străzi. De aceea Clujul trebuie să ofere proiecte de care să beneficieze și locuitorii comunelor învecinate.

În paralel, politicienii din regiunea de nord-vest, adică cea mai mare parte a parlamentarilor și a președinților de consilii județene, plus primarii localităților importante, au adoptat la Cluj o declarație politică. Aceasta se referă la susținerea celor mai importante proiecte regionale. Primul pe listă este autostrada Brașov-Borș, secondată de propuneri de construire a unor noi autostrăzi, pe traseele Petea-Satu Mare-Baia Mare-Zalău și Oradea-Arad. Aceste autostrăzi ar urma să asigure legătura dintre nordul și sudul Transilvaniei și să lege cele mai importante localități de Autostrada Transilvania și de Coridorul IV European. Rețeaua de autostrăzi ar urma să fie completată cu un sistem de drumuri, cum ar fi drumul rapid Baia Mare-Sighetu Marmației și Bistrița-Reghin-Târgu-Mureș. Politicienii din regiunea de nord-vest mai susțin dezvoltarea aeroportului Cluj-Napoca în calitate de centru regional aerian, precum și electrificarea și modernizarea căilor ferate Episcopia Bihor-Cluj-Teiuș și Cluj-Dej-Satu Mare. Însă această declarație nu are nici un fel de valoare în lipsa unui lobby puternic făcut la București. Un semnal îngrijorător este faptul că primarul din Cluj, Emil Boc, care este și președintele Partidului Democrat, a lipsit de la întrunirea politicienilor din regiune.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: