Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Inundația

Cristian BANU

Ce se petrece acum pe piața financiar-monetară poate fi asemuit cu o inundație. Pe piață sunt bani, foarte mulți bani, pe care băncile nu reușesc să-i plaseze undeva, silind astfel BNR la un efort puternic de aspirare. Numai că nici BNR nu-și poate permite la nesfârșit să aspire toată cantitatea de monedă de pe piață.



În depozitele BNR se află în momentul de față circa 6 miliarde de euro, încă aproape 2 miliarde de euro stând nefolosiți prin băncile comerciale. Banca Națională încearcă prin puținele mijloace care-i stau la dispoziție să încurajeze creditul în lei, numai că există două probleme. Creditul în lei este mai scump decât cel în valută, asta pentru că și băncile - majoritatea filiale ale unora străine - obțin mai ușor și mai ieftin fonduri în euro.

Inundația de bani pe piață a dus la o scădere drastică a dobânzilor la depozite, care acum nici măcar nu mai acoperă inflația. Estimările bancherilor merg pe o depășire a țintei de inflație cu 0,5-06 procente, ceea ce înseamnă o inflație anuală de 8-8,1%.

Pe de altă parte, BNR nici nu poate apăsa prea mult pe pedala cursului pentru a mai calma prețurile, estimări de 3,2 sau chiar 3,1 lei pentru un euro fiind complet nerealiste. În momentul de față, leul este cotat la Sibiu la 3,48 pentru decembrie, țintă care cred că ar putea fi ajustată spre un 3,45, mai probabil în opinia mea.

Cu toate presiunile BNR asupra băncilor comerciale, dobânda medie la depozitele în lei nu cred că ar putea scădea sub 12% pentru creditele pe termen scurt. Ținând cont că anul viitor ținta de inflație este prognozată a se situa între 5 și 6,5% (deocamdată nu este clar dacă vom avea majorarea TVA-ului, însă personal cred că ea va apărea), nu văd cum ar scădea creditele la lei atât de mult. Estimarea personală este pentru o medie de 14% la creditele de consum la sfârșitul anului și abia în cursul lui 2006 am putea vedea dobânzi la creditele în lei sub 10%. Mai mult chiar, băncile vor fi obligate să mai ridice un pic dobânzile la depozite, care au ajuns chiar și la 5%, ceea ce înseamnă că sunt real negative, chiar și în condițiile unei inflații de 5% anul viitor.

În momentul de față, băncile nu prea pot reduce dobânzile la credite, deoarece, pe de-o parte, nu există o concurență serioasă, ceea ce înseamnă marje destul de mari pentru ele. De asemenea, nu sunt interesate să crească dobânzile la lei, deoarece se confruntă, așa cum am spus mai sus, cu un surplus de vreo 2 miliarde de euro, pe care BNR refuză de ceva vreme să-l mai absoarbă.

S-a ajuns astfel la un război surd între BNR și băncile comerciale. Datorită costurilor din ce în ce mai mari, BNR a trebuit să aleagă între apărarea cursului și sterilizarea leilor de pe piață. Era și normal să se ajungă aici. Din ultimele declarații, alegerea lui Mugur Isărescu este clară: "Anticiparea privind o apreciere nominală a leului până la sfârșitul anului este o aberație de proporții și chiar periculoasă." În aceste condiții, BNR refuză să mai sterilizeze leii de pe piață, silind băncile să accepte dobânzi de maxim 4% pe an. Deja de la jumătate lunii septembrie BNR nu a mai cumpărat lei de la bănci, limitându-se doar la achiziția de valută.

Deocamdată, leul este o monedă ideală pentru speculații. Deși câștigurile s-au mai redus, ele rămân în continuare atractive, ceea ce duce la intrări masive de capitaluri speculative.

Asta înseamnă că trebuie să ne așteptăm în continuare la evoluții oscilante, așa cum a fost luna trecută, când moneda națională a oscilat cu aproape 20 de bani (de la 3,6 la 3,4 și înapoi).

Desigur, există tentația de a demoniza băncile comerciale, însă nu este cazul. Până la urmă, ele sunt entități comerciale interesate să obțină profit. Din acest punct de vedere, nu m-aș grăbi să le critic că nu răspund "întocmai și la timp" comandamentelor băncii centrale. Sunt suficiente motive pentru a le critica, pentru a adăuga încă unul.(C. B.)

Publicat în : Economie  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: