Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Guvernul harnic își aprobă toamna bugetul

Mihnea GRAUR

Planificarea era un cuvânt care crea idiosincrazie în anii comunismului, mai ales prin prisma celebrului "cincinal în patru ani". Abordarea a fost în mod clar una nefericită, care a focalizat energiile spre cantitate în detrimentul calității. Analizând ultimul deceniu și jumătate, se pare că majoritatea guvernanților au rămas cu sechele mari, nu au înțeles importanța fenomenului bugetar, deși importanța sa pentru manageri - atât pentru cei de nivel micro, cât și pentru cei de nivel macro - se regăsește în orice tratat de specialitate. Practic, excluzând perioada în care Tănăsescu a condus Ministerul Finanțelor, România nu a avut bugetul statului întocmit și aprobat la timp. După cum decurg lucrurile, 1 ianuarie 2006 ne va prinde - a câta oară?! - fără buget.

 



Ne aflăm cu trei luni și jumătate înainte de 2006, iar bugetul pentru anul viitor este departe. Schimbarea ministrului de Finanțe, neînțelegerile privind modificarea TVA și a diferitelor taxe și impozite începând cu anul viitor, PD mereu în rol de Gică-contra și - cel mai grav - lipsa unei viziuni la nivel macro insuflă ideea că din păcate ianuarie ne prinde iar descoperiți, cu toate marile și bine cunoscutele dezavantaje știute. Și, pentru a nu da clasicele exemple din Uniunea Europeană, am să spun doar că în Rusia guvernul a aprobat proiectul de buget pe anul 2006 încă de la mijlocul lunii august.

 

Pilonii bugetului

 

Conform declarațiilor primului ministru Tăriceanu, susținute și de cele ale noului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, bugetul de 2006 va fi întemeiat pe menținerea cotei unice de impozitare de 16% și a TVA de 19%. Având în vedere lipsa de coerență de ordin fiscal (și nu numai) demonstrată de Guvernul Tăriceanu în mai puțin de un an de guvernare, anunțul este salutar. Întoarcerea la coerență și stabilitate fiscală poate și trebuie să aducă și alte investiții externe decât cele speculative.

Posibil ca guvernul să spere într-un efect întârziat al cotei unice, pe care continuă să o apere în continuare, vorbind mai mereu de impactul asupra salariilor și foarte rar de cel asupra profitului, mascând astfel evidenta alegere nefericită de a celor 16 procente, mult mai aproape de realitatea economică românească fiind cele 19 procente propuse de UDMR.

 

Noutățile anului 2006

 

Se discută de multe luni despre scăderea contribuțiilor la asigurările sociale cu 2-3%. Se discută, dar se amână luarea unei decizii finale, primul ministru aflându-se sub presiunea unui buget subțire.

În schimb se dorește aplicarea cotei unice de 16% începând cu anul viitor și pentru impozitarea veniturilor din dobânzi, din tranzacții pe piața de capital, precum și din tranzacții imobiliare. La acestea se adaugă unele majorări de taxe pe care Sebastian Vlădescu le-a numit a fi "de mai mică importanță". Este vorba de taxele pe moșteniri (iar aici reacțiile au fost suficient de vehemente pentru a-mi inspira că va urma o nouă dezbatere aprinsă, la care ca de obicei nu va ceda neapărat cel mai deștept, ci din contră cel mai puțin încăpățânat) și cele pe produse de lux, cum ar fi mașinile cu motorizări de peste 2-2,5 litri. Accizele vor continua să crească conform calendarului stabilit cu Uniunea Europeană.

 

Chestiunea agrară

 

România este o țară industrial-agrară. Agricultura românească rămâne una de subzistență. Populația rurală reprezintă aproape 50% din total, iar majoritatea celor care nu au statut de "căpșunari" prin Spania sau Italia supraviețuiesc dintr-o agricultură neindustrializată. Cu toate acestea, avantajele naturale au fost și sunt suficient de importante pentru ca agricultura să fie la un nivel care i-a permis la începutul anilor '90 să susțină economia românească de la o cădere mai periculoasă. În fond și creșterea spectaculoasă a PIB-ului de peste 8% în 2004 a fost determinată și de un an agricol bun. Un an agricol bun încă înseamnă în România un an cu condiții meteorologice favorabile.

În acest context, în care se cultivă în general pe suprafețe mici - fostul arbitru Porumboiu este o excepție -, abordarea agriculturii în ultimii ani ai preaderării este extrem de importantă. Mai ales că finanțările SAPARD nu se acordă - firesc! - pentru suprafețe mici de teren.

Pentru anul 2006 la cele 700 de milioane de euro oferite prin SAPARD efortul bugetar al Ministerului Agriculturii este de 1 miliard de lei noi (10 mii de miliarde lei vechi), sumă care reprezintă participarea României la cofinanțarea proiectelor. Un efort bugetar care, dacă va fi realizat, va rezolva numeroase probleme la nivel macro și care se va întoarce favorabil la buget prin intermediul taxelor si impozitelor.

În acest sens consider salutară declarațiile noului ministru al Finanțelor prin care se opune impozitelor noi în mediul rural în general, în agricultură în special, sector unde este nevoie acută de investiții masive.

 

Accizele și... accizele la carburanți

 

În România s-a vorbit mereu despre accize la modul general, fiind toate tratate la grămadă, iar singurul argument folosit a fost cel al aderării la Uniunea Europeană.

În realitate problema este cu mult mai complexă. Evoluția prețului la petrol anul acesta a arătat lipsa de flexibilitate a sistemului, prețul la pompă fiind la sfârșitul verii mai ridicat decât în UE. Depășirea pragului și legile economice își spun cuvântul. Și l-a spus și președintele, probabil obosit de campania electorală în care se află de peste un an și de care liberalul Patriciu știa că s-a încheiat...

Accizele la carburanți cer o ecuație cu mai multe variabile, astfel încât să conteze și prețul țițeiului pe piață, soluție experimentată cu succes în alte țări. Soluția nu se cere a fi privită ca una radicală, fiind evident că bugetul pe anul 2006 nu poate fi în nici un caz slăbit, ci ca alegere a unui optim de pe urma căruia să beneficieze și economia, nu doar bugetul.

O altă categorie este reprezentată de accizele aferente unor produse înscrise la Titlul VII "Accize" din Codul Fiscal, între care remarc electronicele și electrocasnicele menționate la capitolul II, a căror prezență în listă este pentru mine de neînțeles. Vânzările sunt relativ mici, efectul fiind vizibil doar asupra balanței comerciale, nicidecum a bugetului de stat.

Accizele asupra produselor din tutun și a celor alcoolice pot fi însă exploatate mult mai serios. O creștere a acestora, chiar cu efect nepopular, aduce însă beneficii majore pe termen lung în condițiile în care se îmbunătățește sănătatea populației, efectul bugetar asupra anului viitor putând fi chiar trecut în plan secund. O asemenea măsură însă trebuie corelată corect cu cele privind contrabanda și comerțul cu produse contrafăcute, ANAF având obligații majore în această direcție.

 

Investițiile din 2006

 

Investițiile statului în infrastructură în 2006 sunt extrem de importante din două puncte de vedere.

Pe de o parte inundațiile din acest an reclamă refacerea infrastructurii distruse sau chiar întemeierea uneia noi, în special în ceea ce privește evitarea unor calamități naturale similare. Dacă în SUA efectele dezastruoase ale uraganelor Katrina și Ophelia au provovat daune de peste 100 de miliarde de dolari, iar președintele Bush a anunțat că efortul financiar nu se va întemeia pe introducerea în 2006 de noi taxe și impozite, în România nu putem crede că situația este comparabilă. Numai Katrina a afectat circa 235 mii km2, deci o suprafață comparabilă cu a țării noastre, dar posibilitățile de absorbție sunt evident mult mai mari decât în cazul nostru. Iar asigurările sunt la ele acasă, societățile urmând a plăti zeci de miliarde de dolari, din păcate situația fiind, așa cum spuneam în urmă cu câteva luni, total diferită în România.

În altă ordine de idei, infrastructura nu a beneficiat de mai nimic în acest an, iar stadiul acestora pune o frână considerabilă investițiilor străine directe. Nu pot spune că terminarea autostrăzilor începute sau construirea unui aeroport la Brașov ar aduce mult-râvnitele investiții directe pe bandă rulantă, dar trebuie să fie limpede ca lumina zilei pentru toată lumea că lipsa acestora strânge robinetul. Or, tocmai prin acest robinet deschis vor curge veniturile la bugetul statului!

 

În loc de concluzii

 

Concluziile finale nu pot fi trase doar pe declarații, ci după analiza acestuia în ansamblu. Luând în considerare, așadar, declarațiile guvernaților - atenție, experiența ne-a arătat distanța pe care aceștia o pun între vorbă și faptă! -, observ cu părere de rău că și în anul 2006 se lovește în clasa de mijloc. Dezvoltată insuficient, aceasta (încă) nu poate reacționa. Micile economii depuse la bancă și investițiile pe piața de capital vor fi impozitate mai puternic.

Impozitarea dobânzilor cu 16% înseamnă scăderea cu aproximativ un punct procentual a dobânzii. Ca urmare, câștigul fiind inferior ratei inflației, aceste economii se vor duce spre consum, cel mai probabil în bunuri de import și implicit în creșterea deficitului balanței comerciale. Este foarte posibil ca situația să fie similară pentru cei care își plasau economiile pe piața de capital.

Este clar că, indiferent de măsurile fiscale luate, bugetul pe anul viitor nu va sta pe roze. Echilibrarea acestuia trebuie însă să aibă în vedere măsuri care privesc funcționarea corectă a economiei României și din punct de vedere fiscal. Ca atare să-i ținem pumnii noului ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu.

Publicat în : Economie  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: