Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Politica economică a României

Cristian BANU

OK, teoretic politica a câștigat, iar cota TVA nu se va mări. Rămâne însă întrebarea dacă este o victorie sau este de fapt o simplă amânare care le-a permis politicienilor să dea bine la electorat. În vremea asta, economia dă unele semne de recul care pot sau nu să fie conjuncturale.



Dilema TVA

 

De ce este atât de importantă mărirea TVA? Așa cum am mai spus, România are nevoie să crească încasările bugetare, care se află la un nivel foarte scăzut, sub 30% din PIB. De altfel, Guvernul a anunțat o țintă de 35%, care însă mă îndoiesc că este fezabilă, chiar și în condițiile majorării TVA.

Cu o cotă de 22% România ar fi la un nivel rezonabil, comparativ cu situația din UE, rămânând încă sau ajungând la același nivel cu vecinii, fiind totuși sub nivelul maxim de 25%.

O majorare de 3 procente a TVA nu se va regăsi în mod obligatoriu în creșterea prețurilor. Estimarea făcută de BNR este de 1,5-2%, o estimare corectă și în opinia mea. O astfel de majorare a prețurilor poate fi absorbită fără probleme de populație, dincolo de văicărelile populiste ale unora sau altora.

Cât despre efectele acestei majorări în privința încasărilor bugetare, calculele inițiale ale Ministerului de Finanțe mergeau către un 1-1,5% din PIB într-o variantă conservatoare. Chiar dacă ar fi fost vorba de 1% din PIB, tot am fi vorbit despre aproape 1 miliard de euro la bugetul statului.

Solicitările unor patronate, sindicate sau chiar oameni politici de a introduce cote diferențiate de TVA sunt din păcate inutile. Așa cum a demonstrat practica, reducerea cotei de TVA la unele produse nu a avut alt efect decât în scăderea încasărilor la buget, nu și în reducerea prețurilor. Iar administrația a demonstrat că este incapabilă să gestioneze cote diferite de TVA, ele generând corupție.

 

Problema bugetului

 

Sigur, speranțele guvernanților se leagă de creșterea bazei de impozitare pe baza reducerii cotei de CAS cu 2%, cum se aude. În mod cert, va exista o creștere, care se va cumula cu majorarea la 16% a tuturor impozitelor directe (măsură care ar fi trebuit luată de la bun început!). Numai că România trebuie să crească încasările bugetare cu 5-7% din PIB și asta până în 2007. Așa că, mă tem, pentru îndeplinirea acestui obiectiv va trebui să se mărească TVA-ul și toate discuțiile de acum se vor dovedi a fi fost inutile.

Îndeplinirea acestui obiectiv este foarte importantă pentru sănătatea finanțelor publice atâta vreme cât ne confruntăm în momentul de față cu o creștere a deficitului comercial apropiată de 10 miliarde de euro. Ar fi ideal ca Guvernul să păstreze anul acesta un deficit bugetar de sub 1% din PIB, mai ales în condițiile catastrofelor naturale care au condus la o încetinire a creșterii economice.

Nu sunt deloc de acord cu corul casandrelor care prevestesc moartea exporturilor și a industriei românești. Asistăm în prezent la o schimbare a structurii exporturilor, de la produse lipsite de valoare adăugată, cum ar fi confecțiile, la produse industriale cu valoare adăugată ridicată, cum sunt automobilele. Sigur, este un proces dureros, ca orice proces de restructurare, numai că el trebuia făcut acum vreo 10 ani, cum au procedat colegii noștri de fost lagăr socialist... N-are rost să ne întrebăm acum de ce nu l-am făcut.

Totuși problema deficitului comercial este una reală și trebuie luate măsuri, dar măsuri serioase, nu pompieristice cum încearcă să facă BNR. Problema reală este că în România intră bani mulți, dar care nu sunt puși să producă. În acest sens, poate că ar fi bine să se identifice niște măsuri de încurajare a investițiilor străine directe și mai puțin a speculațiilor. Deoarece este posibil ca avântul speculativ să se mai domolească, și atunci să apară probleme serioase.

"Din fericire" politicile hei-rupiste ale BNR nu fac altceva decât să încurajeze speculațiile și fondurile speculative vin în continuare, știind că BNR va acționa previzibil de... imprevizibil.

Aprecierea monedei naționale nu are o legătură prea strânsă cu creșterea economică, ea fiind mai degrabă rezultatul unei oferte mari de valută. Care provine de la căpșunari, din investiții străine directe sau indirecte, din fonduri europene, rambursabile sau nerambursabile, din speculații. Or, pe termen mediu, perspectivă certă de creștere o au doar banii românilor care muncesc în străinătate și fondurile europene (singurele despre care știm aproape sigur când și cât anume vor intra). Toate celelalte sunt volatile și pot dispărea la cel mai mic semn de pericol mai mult sau mai puțin real, cu consecințe majore pentru moneda națională.

 

Încetinirea creșterii economice, doar conjuncturală?

 

Datele publicate de Institutul Național pentru Statistică arată o încetinire serioasă a creșterii economice pe primul semestru. Defalcate pe trimestre, încetinirea este și mai vizibilă. Într-un fel, acest lucru este normal și, oricum, era previzibil.

Creșterea economică din timpul guvernării PSD s-a bazat în special pe mărirea fără precedent a consumului, care înregistra sporiri chiar și de 13% în unele momente, și mai puțin pe creșterea efectivă a economiei productive. Din această cauză, "duduiala" economiei, lăudată la vremea respectivă de Adrian Năstase și mai nou și de succesorul său, era mai degrabă o ambalare pe loc a motorului.

Creșterea consumului era alimentată în special prin credite, din ce în ce mai ieftine și ușor de luat. Or, creditarea nu avea cum să crească la nesfârșit și mai devreme sau mai târziu tot trebuia să atingă limita sustenabilității. Ajutată și de normele BNR, din ce în ce mai restrictive, creditarea a încetinit, având ca rezultat o micșorare a consumului care începe să se simtă și în încetinirea creșterii economice.

 

Pe lângă aceasta, mai sunt câteva elemente conjuncturale.

 

În primul rând, creșterea prețurilor la energia electrică și creșterea prețului petrolului pe plan mondial au afectat producția industrială, care în mare parte este energofagă și mizează totul pe salariile mici. A urmat apoi aprecierea monedei naționale, care a afectat foarte multe firme exportatoare, luate pe nepregătite și fiind incapabile să se adapteze.

Mai trebuie menționat la capitolul conjuncturi instabilitatea legislativă de la începutul anului, care a adus un ușor recul al investițiilor. Au urmat inundațiile, care au dus la scăderea producției agricole cu cel puțin 10 procente și au afectat întreaga economie, astfel că este firesc să se înregistreze o încetinire.

Este foarte interesant cum se repetă istoria... În 1996, dreapta venea la putere după 6 ani de guvernare de stânga, tot pe o conjunctură externă nefavorabilă. Blamatele guvernări Ciorbea, Vasile, dar și mult-lăudata guvernare Isărescu au ajutat totuși restructurarea economiei și au contribuit la punerea bazelor creșterii economice din timpul guvernării PSD. Din păcate însă, protejându-și clienții, PSD a încetinit reformele economice, iar oalele sparte trebuie plătite de actuala administrație.

Semnele pozitive

 

Însă datele INS conțin și câteva vești bune. Serviciile înregistrează o creștere de 7 procente. Este posibil ca o parte din această creștere să fie conjuncturală, cauzată de lunile de vacanță, mai puțin probabil însă, deoarece, datorită vremii nefavorabile, abia spre sfârșitul lunii iulie au început vacanțele.

Eu văd în aceste tendințe, dincolo de aspectele conjuncturale, un trend de restructurare a economiei românești mai aproape de cea din Uniunea Europeană, și anume cu o pondere mai mare a serviciilor în dauna industriei și agriculturii.

Conjunctura nefavorabilă din primele luni ale anului, cu elemente care se continuă și în prezent (prețul petrolului, aprecierea leului) va avea darul de a restructura de la sine elementele neviabile ale economiei.

Trebuie recunoscut actualului guvern faptul că, prin noua politică fiscală, deși ușor bâlbâită, a pus bazele unei creșteri sănătoase a economiei, ale cărei efecte se vor resimți spre sfârșitul anului acesta și anul viitor.

Cred că o creștere economică de 5 procente este încă posibilă anul acesta, în special și datorită faptului că bugetul de stat înregistrează un ușor surplus care poate fi folosit pentru investiții.

Prin reducerea CAS de anul viitor cu 2 procente se va readuce astfel fiscalitatea la nivelul întreprinderii la același nivel care era pe vremea PSD (25% impozit pe profit, 5% impozit pe dividende, 32,5% CAS vs. 16% impozit pe profit, 16% impozit pe dividende, 30,5% CAS).

Cel mai probabil, cele 2 procente rămase în vistieria companiilor vor contribui la creșterea investițiilor și nu se vor duce în salarii. Însă nu vor avea darul de a scoate la iveală economia gri, așa cum se speră. Pentru asta ar fi nevoie de o reducere mult mai semnificativă. Această măsură, combinată cu creșterea impozitului pe dividende cu 6 procente de la 1 ianuarie 2006 pot avea darul de a duce la creșterea investițiilor și implicit la creșterea economică, de data aceasta pe baze mai sănătoase.

Publicat în : Economie  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: