Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Șomajul ridicat din țările balcanice, piedică în aderarea la UE

Kalman Mizsei și Nicholas Maddock

Regiunea Balcanilor de Vest riscă să fie exclusă din Comunitatea Europeană dacă nu-și rezolvă problema șomajului în continuă creștere.



Șomajul cronic în multe dintre țările Balcanilor de Vest le subminează stabilitatea și amenință integrarea acestora în Uniunea Europeană. O economie de piață funcțională este una dintre condițiile aderării, dar rata șomajului în 2004 de 44% în Kosovo, 42% în Bosnia-Herțegovina și de 37% în Macedonia arată că acest deziderat este încă departe.

Chiar dacă admitem probabilitatea că mulți dintre șomerii declarați oficial lucrează în economia subterană, rata șomajului rămâne totuși foarte ridicată. Prin comparație, fostele țări socialiste din Centrul Europei care au aderat la Uniunea Europeană anul trecut aveau, în momentul aderării, o rată a șomajului mult mai scăzută decât țările din Balcanii de Vest. În 1996 țările central-europene se găseau în stadiul de acum al țărilor din Balcanii de Vest (care oricum au pierdut 5-6 ani de reforme) și aveau o rată a șomajului de 13% în Slovacia, 14% în Slovenia și 11% în Polonia.

Aceasta presupune că modelul economic și de dezvoltare al țărilor din Balcanii de Vest are nevoie de ajustări? Se pune întrebarea, pe bună dreptate, de ce rata șomajului este atât de ridicată, în ciuda unei creșteri economice în regiune? Recentele războaie nu au fost benefice și, deși efectele asupra produsului intern brut s-au estompat între timp, neîncrederea investitorilor rămâne.

Situația economică actuală este benefică pentru investițiile locale și pentru fondurile de investiții directe de mică anvergură în regiune. Acest lucru e important pentru că investițiile duc la crearea de locuri de muncă. Dar nu sunt îndeajuns totuși pentru a absorbi marea masă de șomeri și pentru a oferi slujbe pentru tinerii care de-abia intră pe piața muncii.

Există oare și alți factori care împiedică investițiile și crearea de noi locuri de muncă în Balcanii de Vest? O piedică ar fi se pare practicarea unor salarii ridicate, comparabile cu cele din țările vecine, în ciuda unei producții scăzute și a unei economii necompetitive.

Nivelul salariilor este un subiect sensibil și nimeni nu dorește să atace această problemă socială. În același timp, însă, dezechilibrul dintre productivitate și salarii nu poate fi justificat economic. Rata crescută a salariilor va îndepărta investitorii străini, iar fondurile de investiții directe se vor îndrepta spre țări cu mână de lucru mai ieftină. Pe de altă parte, lipsa investițiilor va acutiza problema, ducând la scăderea productivității. Rata salariilor va fi unul dintre factorii ce va influența investițiile, într-o perioadă în care țările din Balcanii de Vest intră în competiție pentru obținerea de resurse cu noile state membre ale UE.

De ce salariile rămân totuși neschimbate în ciuda unui șomaj ridicat și a unei economii neperformante? O posibilă explicație ar fi așteptările ridicate ale angajaților datorită posibilității de a obține un loc de muncă în statele vecine bogate, ceea ce duce la neacceptarea unui salariu mai mic oferit acasă.

Pe de altă parte, așa cum au arătat-o unele studii, această stare de fapt s-ar putea datora și legislației de protecție socială care îi avantajează pe angajați prin dispoziții complicate și costisitoare pentru angajatori în cazul disponibilizării. Unele studii făcute în Croația arată că legislația privind protecția socială din această țară, printre cele mai favorabile din Europa în ce-i privește pe angajați, este o piedică importantă în crearea de noi locuri de muncă. Apariția locurilor de muncă este încetinită și de costurile ridicate de producție, asociate cu costurile de protecție socială, ce nu permit crearea unui echilibru între productivitate și salarii.

O astfel de legislație, chiar dacă îi protejează foarte bine pe angajați, pare să aibă un efect negativ în final și nu previne o creștere a șomajului. Este cunoscut faptul că o protecție socială mai flexibilă, cum este cea din Marea Britanie, Irlanda și SUA, se asociază cu o rată a șomajului mult mai mică.

Flexibilizarea măsurilor de protecție socială ar putea constitui o soluție pentru încurajarea companiilor să creeze noi locuri de muncă. În cazul în care acestea își restructurează forța de muncă, ele pot să-și disponibilizeze angajații fără costuri majore și fără să treacă prin proceduri complicate și costisitoare.

Facilitarea angajării unor lucrători cu contracte temporare, ce nu implică același nivel de protecție socială ca un contract pe termen lung, ar ajuta și ar scădea rata șomajului mai ales în rândul tinerilor și al femeilor, categorii sociale care au tendința de a căuta locuri de muncă temporare.

Creșterea numărului de noi companii este esențială pentru crearea de locuri de muncă. Gândindu-ne la experiența Bulgariei, Lituaniei și Poloniei, punerea pe picioare a unei afaceri înseamnă creșterea cu până la 30% a locurilor de muncă.

Studiile arată că statele din Balcanii de Vest nu sunt propice demarării unor noi afaceri, deși s-au înregistrat de curând unele îmbunătățiri. Se pare că implementarea parțială sau încetinită a reformelor a contribuit la lipsa de performanță economică coroborată cu șomajul, iar salariile reprezintă un simptom al acestei stări de fapt. Diminuarea șomajului este strâns legată de accelerarea măsurilor de reformă.

Acestea fiind spuse, există încă aspecte privind șomajul în Balcanii de Vest care nu sunt bine înțelese. De pildă, este un truism faptul că economia subterană este un rău ce trebuie eliminat progresiv. Dar, dacă agricultura de subzistență constituie o parte importantă a economiei subterane, și contrariul este adevărat. Cu alte cuvinte, creșterea productivității în agricultură și veniturile rezultate ar putea duce la o îmbunătățire a nivelului de trai și ar constitui și o sursă de venit pentru șomeri într-un sector în care economia subterană încă persistă și va mai persista o lungă perioadă de aici încolo.

La fel, motivele creșterii ratei șomajului pe termen lung în rândul femeilor și al tinerilor, asociate cu o productivitate scăzută nu sunt bine cunoscute și se impune astfel o mai atentă cercetare înainte ca un răspuns adecvat să poată fi dat.

 

Kalman Mizsei - director în cadrul Biroului Regional pentru Europa al Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite

Nicholas Maddock - analist economic specializat pe Balcanii de Vest și CSI în cadrul Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite

Traducere de Iulia Bădescu

Publicat în : Economie  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: