Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Rolul partidelor mici în formarea coalițiilor guvernamentale

Ana-Maria TĂNASE

Subiectul alegerilor anticipate reprezintă o temă care s-a discutat și s-a răsdiscutat de către analiști și jurnaliști. Concluzia generală a fost că, din punct de vedere constituțional, președintele României nu are prerogative de "a forța mâna" Parlamentului, atâta timp cât forul legislativ acceptă să susțină formula guvernamentală actuală.



Vom porni de la analiza implicațiilor pe care le are natura dublă a funcției de prim-ministru și de lider al unui partid/al coaliției de guvernare. Tom Gallagher și Peter Mair explicau această tendință fie ca o dorință a partidelor de a extrage exclusiv beneficiile funcției guvernamentale deținute de lider, fie ca un interes manifest de a influența politicile statului.

În primul caz, interesul coaliției de partide este unul exclusiv, și anume de a-și conserva cât mai bine pozițiile obținute imediat după învestirea Guvernului, fără a mai urmări o lărgire a structurilor Executivului. În această situație, Guvernul vrea să funcționeze pe modelul unei coaliții minimale, care include doar acele partide ale căror mandate sunt esențiale pentru constituirea majorității (de exemplu actualul Guvern).

În al doilea caz, și anume cel legat de puterea de a influența politicile statului, singurul criteriu de formare a coaliției este "compatibilitatea" ideologică. Astfel, coaliția va funcționa pe baza apropierii ideologice dintre partide și va avea tendința de a se concentra mai mult pe politici decât pe conservarea structurilor guvernamentale (de exemplu fostul Guvern PSD)

Din prisma analizei de mai sus, vom spune că subiectul alegerilor anticipate este mai degrabă o temă de lucru a Guvernului decât a președintelui și invocarea ei de către reprezentanții actualului Executiv reprezintă de fapt recunoașterea unei vulnerabilități în capacitatea de negociere a unui partid sau coaliții de a se menține la guvernare atunci când nu se bucură de sprijinul unei majorități legislative stabile.     

Să vedem cum ar putea evolua actuala coaliție guvernamentală, pornind de la analiza caracteristicilor partidelor mici și relațiile pe care acestea le stabilesc cu partidele mari în interiorul coaliției.

Sartori vorbea despre "potențialul de șantaj"/"de coaliție" pe care-l dețin partidele mici în formarea guvernelor. Cel puțin până în campania electorală din 2004, UDMR s-a comportat ca o formațiune politică reprezentând exclusiv interesele unei minorități. De cele mai multe ori, UDMR a venit din afara axei ideologice și a rămas în exteriorul ei. Deși pe anumite problematici, UDMR a reușit, în timpul fostei guvernări, să influențeze sau să faciliteze implementarea unor decizii politice, în cele mai multe cazuri, s-a comportat în primii ani de guvernare mai mult ca un "grup de presiune" decât ca un partid care sprijină guvernarea. Campania electorală din 2004 a găsit un altfel de UDMR, care, pentru prima dată, s-a prezentat ca un partid cu potențial politic. Programul său electoral a inclus, alături de problematica specifică, elemente tematice generale, ceea ce l-a apropiat tot mai mult de specificul celorlalte partide aflate în competiția politică. Pozițiile obținute de UDMR în Guvern și în structurile de la nivel local sunt revelatoare în acest sens.

Situația PC (PUR) este distinctă. PSD "a practicat" și în mandatul trecut atragerea PC la guvernare, în condițiile în care social-democrații aveau o majoritate confortabilă. Explicația este simplă: un partid mare preferă să se înconjoare de partide mici, astfel încât nici un alt partid care tinde să-i amenințe puterea să nu atragă de partea sa o parte sau toate partidele mici și să răstoarne raportul de forțe din sistemul politic. În timpul guvernării PSD 2001-2004, PC a crescut tot mai mult, sprijinit fiind la nivel mediatic și de trustul de presă al președintelui partidului, Dan Voiculescu. Împărțirea uniformă a mandatelor de o parte și de alta a partidelor mari (PSD) sau a alianțelor politice (A.D.A) a condus la creșterea mizelor politice pentru partidele mici. Acesta este de fapt riscul la care un partid mare sau o alianță politică se expune în momentul în care este constrânsă sau decide să cheme la guvernare un partid mic. Cu cât partidele mici sunt mai puține și scena politică tinde să se polarizeze tot mai mult, aceste partide "de buzunar" încep să aibă pretenții tot mai mari și ele sunt în principal legate de exercitarea puterii politice de pe poziții-cheie de conducere. De aceea, în pragul alegerilor locale din iunie 2004, PSD a venit cu propunerea coborârii pragului electoral la 3%. Asigurarea intrării în Parlament a unor partide ca PNG, PNȚCD, AP etc. ar fi fragmentat foarte mult câmpul reprezentat de partidele mijlocii și mici, ceea ce ar fi contribuit la scăderea pretențiilor de funcții politice și ar fi crescut concurența (poate și competitivitatea!) dintre ele. Mai mult, cu cât erau mai multe partide mici, cu atât puterea lor era mai puțin vizibilă și potențialul de șantaj mai mic. Partidul mare (PSD) sau alianța câștigătoare în alegeri (A.D.A.) ar fi avut mai multe posibilități de alegere dintre partidele mici chemate să guverneze și totodată ar fi beneficiat de avantajul de a renunța, pe parcursul mandatului, la "ajutorul" unui/unora dintre partidele mici în schimbul altora. Dinamica algoritmului de formare a coaliției de guvernare ar fi dispensat partidul mare sau alianța de partide de influența decizională a partidelor mici, ceea ce i-ar fi garantat o guvernare mai stabilă, chiar și în condițiile în care nu deținea majoritatea portofoliilor parlamentare.

Numai că rezultatele parlamentare din 2004 au generat o polarizare excesivă a scenei politice. Doar cu UDMR și PC pe zona de mijloc a puterii, acestea și-au asumat libertatea de a se deplasa aleator când mai la stânga, când mai la dreapta, modificând configurația competiției politice, așa cum se prezenta ea imediat după alocarea mandatelor.

Cele două partide au fost însă pe nedrept acuzate de "balet" sau inconsecvență. După cum observăm, natura în sine a sistemului românesc de partide încurajează genul acesta de mutații. Și nici nu este nevoie ca cele două partide să se deplaseze prea mult pe axa stânga-dreapta, pentru că distanța ideologică dintre cele două formațiuni politice mari, PSD, pe de o parte, și Alianța PNL-PD, pe de altă parte, nu este foarte mare. În contextul analizei sistemului politic românesc, discuția asupra distanțelor ideologice se limitează mai mult la nivel dialectic pentru că nu se poate vorbi de elemente doctrinare consistente în cazul nici unui partid politic românesc. Din dorința de a-și câștiga/conserva puterea, partidele, cu atât mai mult cele aflate la guvernare, intră într-un proces continuu de dezideologizare. Asistăm astfel la o tematizare tot mai accentuată a ofertelor politice a partidelor care intră în competiția pentru puterea politică.

Actualmente, are loc o reconstrucție a unui al treilea "pol de putere", deocamdată aflat în afara sistemului parlamentar. O posibilă aglomerare a centrului va da în viitor mai multă libertate partidelor mari de a alege acele partide mici pe care le va antrena în formarea coalițiilor sau în negocierea majorităților parlamentare, fie că acele partide mari se află la putere sau în opoziție.(A.M.T.)

Publicat în : Politica interna  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: