Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cristian Vlaicu, director general al Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat"

Virginia MIRCEA

"Chiar dacă RA APPS atrage mai puțin interesul opiniei publice, aceasta nu înseamnă că nu suntem deschiși sau transparenți ca instituție."



Domnule Cristian Vlaicu, în calitate de director general al Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre această instituție, atât de puțin vizibilă pentru marele public.

Chiar dacă RA APPS atrage mai puțin interesul opiniei publice, aceasta nu înseamnă că nu suntem deschiși sau transparenți ca instituție. Avem o serie întreagă de activități, din domenii ce pot părea, cel puțin la prima vedere, destul de diferite. O să vă dau doar câteva exemple: administrarea și întreținerea imobilelor în care își desfășoară activitatea Guvernul; a celor cu destinație de reședințe oficiale sau de protocol, exploatarea în condiții de eficiență economică (de pildă prin închiriere) a spațiilor aflate în administrare, după asigurarea spațiilor necesare instituțiilor publice centrale etc. Aceasta ar fi partea relativ cunoscută a lucrurilor. În același timp, regia are activități care țin de domeniul hotelier și alimentație publică. De întreținere a terenurilor agricole sau forestiere, de valorificare a producției obținute de pe aceste terenuri aflate în administrare. Sau, într-un registru complet diferit, putem menționa producerea și emiterea, în condițiile legii, a pașapoartelor, permiselor de conducere auto, certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor, precum și a altor documente și tipărituri cu caracter special. Și vă asigur că nu am epuizat domeniul nostru de activitate.

 

Datorită relatărilor din presă, RA APPS este asociat de cele mai multe ori cu discuțiile despre casele de protocol pentru parlamentari și procesele juridice pe care instituția pe care o conduceți le are cu aceștia. Câte litigii aveți pe rol în momentul de față?

Destul de multe, undeva în jur de 800, din care mai mult de două treimi constituie litigii în baza Legii 10/2001. Însă, odată regimul proprietății clarificat prin adoptarea legilor proprietății, lucrurile au devenit mai ușoare în acest sens.

 

Sunteți directorul general al RA APPS de câteva luni. Care au fost/sunt problemele cu care v-ați confruntat la preluarea funcției?

Cred că este o listă destul de lungă. În general, numitorul comun al acestor probleme este faptul că ele vin din trecut, că s-au încetățenit uneori ca mod de lucru și opun o rezistență foarte mare la schimbare. Însă și mecanismele, ca și oamenii, pot fi schimbate și cred că, în mare parte, am reușit să depășesc aceste probleme.

 

Într-o oarecare măsură, personalul agenției pe care o conduceți reprezintă interfața între România și reprezentanții oficiali ai altor state sau instituții internaționale aflați în vizită la noi. Putem face o comparație între această meserie și cea de diplomat?

În anumite limite. Desigur, în cazul personalului regiei nu poate fi vorba de funcții de reprezentare. În același timp, suntem conștienți de faptul că avem o responsabilitate foarte mare, dată tocmai de relația directă în care intrăm cu fiecare dintre acești oficiali. Trebuie să fim discreți și prompți, în același timp însă să le intuim foarte bine așteptările, gusturile și să fim pregătiți să le transformăm foarte repede în realitate. Nu suntem diplomați, însă trebuie să cunoaștem și să respectăm normele protocolului diplomatic cu aceeași strictețe.

 

Personal, v-ați caracteriza ca fiind mai degrabă un om de partid sau un tehnocrat, având în vedere că numirea dumneavoastră în funcție s-a făcut pe criterii profesionale, dar sunteți și membru PD?

Răspunsul cred că este destul de simplu pentru mine: aici sunt tehnocrat, trebuie să-mi fac meseria cât mai bine în raport cu standardele profesionale ridicate, și nu cu cerințe partinice. În același timp, sunt membru al PD. Și, oricum, între cele două nu cred că există o contradicție de fond. Faptul că sunt membru al unui partid nu face decât să mă responsabilizeze și mai mult pentru maniera în care îmi îndeplinesc atribuțiile.

Cum colaborați, în cadrul instituției, cu colegii din Alianță care sunt membri PNL?

În general, cele două partide colaborează bine. Nu cred că eu sunt o excepție. Suntem într-un parteneriat, avem obiective comune, așadar, avem tot interesul ca Alianța să funcționeze, dincolo de speculațiile de presă sau eventualele dezacorduri pe anumite detalii.

 

Domnule Cristian Vlaicu, ați fost unul din susținătorii moțiunii "România prosperă, România democrată". Vă rugăm să ne spuneți care sunt avantajele trecerii la curentul popular, pe de o parte pentru PD, pe de altă parte pentru electoratul acestuia.

Este destul de simplu. Partidul Democrat încheie în mod firesc o etapă a existenței sale, asumându-și o identitate coerentă cu ceea ce este el astăzi. Termenul de popular nu este o etichetă pe care am atârnat-o pentru a da bine, ci am parcurs un proces, la finalul căruia am constatat că în interior suntem preocupați de lucruri care țin mult mai mult de curentul popular decât de social-democrație. Cât despre avantajele pentru electorat, cred că aș putea să număr o sumedenie de motive, însă ar fi mult mai elocvent să vă spun că Europa de astăzi este o Europă a popularilor. Și nu mă refer la faptul că este un construct al popularilor, ci la faptul că cetățenii europeni au cea mai mare încredere în partidele populare, semn că popularii nu vorbesc doar despre avantajele pe care le aduc, ci le și pun în aplicare.

 

 

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 30

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: