Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Exportatorii: meseria lor e riscul

Mihnea GRAUR

În efortul de creștere economică a țării, exportatorii au un merit important. Ei, cei care impulsionează creșterea, și-au tăiat singuri craca de sub picioare, neanticipând la timp implicațiile eforturilor lor.



Evoluția cursului de schimb față de principalele valute, euro și USD, a scos la rampă exportatorii. Mai întâi la începutul anului. Dur și vehement, aceștia acuzau BNR de subminare, iar unele voci chiar Guvernele Năstase și Tăriceanu. Evoluția monedei naționale în această vară a ridicat aproximativ aceleași probleme. Mai mult decât atât, anunțurile erau de scădere a producției sau chiar de închidere a unor capacități, ceea ce ar însemna și disponibilizări. În limbaj macroeconomic, aceasta produce efect negativ prin scăderea PIB-ului și creșterea șomajului. În limbaj micro - evoluția leului poate și trebuie să nu defavorizeze exportatorii.

 

Subvenția de la BNR

 

Exportatorii au fost obișnuiți să beneficieze de o veritabilă subvenție prin intermediul ratei de schimb: 100 euro care astăzi erau să spunem 40.000 lei deveneau la încasare peste o lună 41.000 lei. Predictibilitatea unui curs care evolua numai în sus, deci favorabil, a încremenit managementul financiar al multor firme, acum trezit și silit să facă față competitivității, de această dată prin preț.

BNR spune că semnale au fost. Și într-adevăr ele au existat! Se pot face n dezbateri aprinse despre cât de clar a fost acest mesaj, dar ele nu rezolvă problema propriu-zisă. Comparațiile cu 1997, când cursul de schimb aproape s-a triplat, stabilizându-se apoi la un nivel dublu față de punctul de plecare, sunt false. Atunci a avut loc o creștere perversă, neașteptată, care a falimentat numeroase IMM-uri. Acum aceasta nu trebuia să îi surprindă, venind ca efect normal din punct de vedere al logicii economice.

Creșterea economică a ultimilor 5 ani este cauza întăririi leului mult-hulit și evitat până mai ieri. Din nefericire, anormalul a devenit obișnuință pentru mulți, iar îndreptarea spre normal privită cu resentimente. În 2004 creșterea economică de peste 8% a fost peste cea din UE, ceea ce explică evoluția ratei EUR/ROL din ultimele 9 luni.

O importantă contribuție la creștere au avut-o chiar firmele exportatoare. Abia în august 2004 volumul total al exporturilor a egalat nivelul de dinainte de 1990. Balanța continuă să fie dezechilibrată, scăderea euro încurajează importatorii, deci rolul exportatorilor rămâne ridicat.

 

Ce pot face ei?

 

Riscul valutar are o puternică influență negativă asupra tranzacțiilor comerciale și financiare. Exportatorul este supus unui astfel de risc în două situații: când moneda națională crește sau când moneda contractului scade. Pentru exportatorii români în EUR este primul caz, pentru cei în USD - ambele.

Riscul valutar poate fi prevenit fie prin metode comerciale, fie prin metode financiare. Mă voi mărgini a le analiza doar pe cele din urmă, metodele comerciale (clauze valutare, de preț provizoriu, de temporizare) fiind folosite cred de larga majoritate a exportatorilor.

Există mai multe arme financiare "defensive" cu care firmele se pot proteja, cum ar fi contractele futures, forward și cele cu opțiuni. Adăugarea la acestea a unor forme moderne de finanțare a comerțului exterior, cum sunt factoring-ul sau forfaiting-ul, sunt recomandate, dar ele nu fac obiectul riscului de curs valutar, ci al neîncasării creanțelor.

Contractul forward este un contract de vânzare-cumpărare active care se execută la o scadență convenită între părți, prețul fiind fix. Oarecum asemănător, contractul futures este un contract standardizat de vânzare-cumpărare active la un moment viitor, al cărui preț este variabil (se stabilește la bursă și variază zilnic).

Opțiunile sunt contracte încheiate între un vânzător și un cumpărător, care dă acestuia din urmă dreptul (dar nu obligația!) de a cumpăra/vinde într-un termen definit, în schimbul plății unei prime către vânzător. Deși inițial opțiunile erau nenegociabile, dreptul deținătorului nefiind transmisibil, în ultimul deceniu pe plan mondial s-a remarcat tendința opțiunilor negociabile de a se impune.

Obiectul contractului poate viza o dobândă, un curs de schimb, materii prime, tehnologii, practic orice activ.

Riscul afacerilor internaționale poate determina contracte de genul celor de mai sus pentru protejarea firmei. Pe de altă parte, există speculatorii care-și asumă riscul și acționează voluntar cumpărând ieftin și vânzând scump. Prin recenta liberalizare a contului de capital în România la mijlocul lunii aprilie, se creează premise favorabile unor astfel de speculații, perfect legale și normale pentru o economie care se pregătește pentru UE.

 

De la teorie la practică

 

Riscul face parte din viața de zi cu zi a agentului economic, el există chiar înainte ca întreprinzătorul să demareze afacerea, riscându-și practic capitalul, el nu poate fi eliminat complet. Riscul trebuie analizat și înțeles, asumat și transformat din pericol în oportunitate.

Riscul valutar nu a fost conștientizat de majoritatea exportatorilor, iar principala vină aparține managementului lor financiar și previzional defectuos.

Ținând seama de specificul fiecărei activități, se pot lua în calcul oricare din instrumentele de protejare, eventual un mix al acestora. Concret, o firmă exportatoare se poate proteja de riscul creșterii leului față de euro folosindu-se de cea mai importantă funcție a piețelor de futures - hedging-ul (acoperirea riscurilor), prin vânzarea forward la o lună a sumei în euro pe care urmează să o încaseze de la partener. Sau printr-un contract cu opțiuni plătind o primă, pe care finalmente o putem judeca similar cu asigurarea transportului mărfii.

Cumpărând la nivelul actualului curs de schimb, firma ar trebui să plătească integral suma cash sau să-și finanțeze achiziția la nivelul ratei dobânzii pentru termenul stabilit. Dar dacă firma are o poziție "long" pe piața futures (de exemplu Bursa de la Sibiu), nu trebuie plătită decât marja de risc.

Acestea sunt doar mici exemple generale de soluții, modul în care-și calculează riscul și atitudinea pe care o adoptă rămânând la latitudinea fiecăruia. Este esențial ca acestea să fie folosite. Managementul în general, și în special cel financiar, trebuie să acționeze pentru că aceste măsuri se pot dovedi a fi decisive, înclinând balanța spre profit.

Iată și un exemplu sugestiv. În 1999 compania aeriană germană Lufthansa a realizat un contract de hedging pe petrol pentru anul 2000. În acel an prețul mediu european la combustibilul pentru aeronave era de circa 150 $/tonă și a fost lesne de obținut un contract pe preț fix ușor mai ridicat. A urmat triplarea prețului în anul următor și probleme mari pentru toți operatorii aerieni. Singura companie europeană care a înregistrat profit din activitatea de operare a fost Lufthansa. Deși cifrele exacte nu au fost date publicității, se estimează impactul pozitiv al hedging-ului de ordinul zecilor de milioane de dolari.

 

Accesibilitatea pieței române

 

Siliți de o contabilitate mereu în schimbare, în special din pricina legislației instabile, un număr prea mare de patroni angajează specialiști în contabilitate și mai puțin în finanțe. Ei ajung să aibă o atitudine pasivă, de evitare a vizitelor neplăcute ale Gărzii Financiare, în loc să aibă o atitudine managerială proactivă.

Astfel se explică încremenirea managerială de care vorbeam la început. Aceasta în condițiile în care avem cadrul legal și infrastructura necesară operațiunilor de contracarare a riscului valutar (și a altor tipuri de risc), avem Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu, Bursa Română de Mărfuri, precum și băncile care invită clienții la astfel de operațiuni, dar exportatorii le evită. Și, din nefericire, nu numai ei, aceeași situație regăsind-o la importatori.

Situația burselor permite accesul prin intermediul brokerilor atât persoanelor juridice, cât și fizice, tocmai în spiritul funcției primordiale de formare a cursurilor și prețurilor. Formarea nu este doar cea a operațiunilor spot pentru prezent, ci și pentru viitor. De asemenea băncile au încercat să folosească astfel de instrumente, în conformitate cu normele legale și ale BNR în vigoare, dar rezultatul a fost asemănător. Chestionând un angajat al unei bănci importante despre acest subiect, acesta mi-a răspuns, mai în glumă, mai în serios, că deocamdată nu și-au scos banii nici măcar pe efortul depus pentru întocmirea normelor interne și pe benzina consumată pentru deplasările la sediile firmelor cărora le-au fost prezentate aceste produse.

 

Exportatorii preferă în continuare să meargă pe sârmă fără a avea o asigurare sau plasă dedesubt. O cascadorie cu riscuri asumate de prea multe ori în necunoștință de cauză este o cascadorie periculoasă.

 

 

 

Publicat în : Economie  de la numărul 29

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: