Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Alianța D.A. față cu radicalii maghiari

Arthur SUCIU

Relațiile dintre Alianța D.A. și UDMR s-ar putea complica în următoarea perioadă. Președintele Uniunii, Marko Bela, evidențiază destul de des, de la o vreme, aportul substanțial al formațiunii sale la buna funcționare a Guvernului, rolul pozitiv jucat de aceasta. Susținând că UDMR este un partener necesar, liderul UDMR dorește să-și argumenteze, de fapt, fidelitatea față de coaliție. O fidelitate de care Alianța nu mai este chiar atât de sigură sau pe care, din rațiuni politice, este dispusă să o ignore.

 



Exigențele Alianței față de partenerii de guvernare (PC și UDMR) au drept criteriu preferințele electoratului. PC reprezintă "soluția imorală" nu numai pentru că și-a păstrat relațiile cu PSD și după ce a intrat la guvernare. PC este "imoral" în măsura în care a pătruns în Parlament în mod clandestin. În prezent, acest lucru este evident: PC nu are electorat, nu reprezintă pe nimeni. Desigur, situația UDMR este diferită, dar raportarea "morală" se poate extinde și la această formațiune. În ce fel?

 

Soluție reală sau compromis?

 

Se știe că electoratul a respins protocolul de colaborare încheiat de PSD și UDMR între cele două tururi ale alegerilor din 2004. Astfel, după ce câștigase alegerile parlamentare, PSD a pierdut prezidențialele. O parte importantă a electoratului PRM a votat cu Traian Băsescu. Este destul de clar că alegătorii români nu văd în colaborarea cu UDMR o soluție reală, ci doar un compromis politic. Electoratul consideră că o alianță cu UDMR este justificată doar în absența altor soluții.

Evident că anularea protocolului cu PSD și trecerea UDMR de partea Alianței au reprezentat un astfel de compromis. Doza de "imoralitate" implicată și în decizia similară a PUR (actualul PC) nu poate fi trecută cu vederea. La urma-urmelor, timp de patru ani, UDMR a acordat PSD sprijin parlamentar pentru acțiunile guvernamentale. Ca și PC, Uniunea a avut legături strânse cu fostul partid de guvernământ. Dincolo de acest raționament însă, există și alte argumente pentru a susține că UDMR este un partener "imoral" ca și PC. Din motive care țin, probabil, și de guvernarea dominată de crize a Alianței, dar și de scadența unor probleme mai vechi ale României, rămase nerezolvate, se remarcă în ultima perioadă o creștere a PRM în sondajele de opinie. Desigur, creșterea nu este semnificativă, dar numai faptul că, după o criză internă, care a condus la scindarea partidului, PRM a crescut cu 2-3 procente, în loc să scadă, după cum ar fi fost firesc, trebuie să dea de gândit. De cealaltă parte, radicalii maghiari au adus din nou în dezbatere chestiunea autonomiei Ținutului Secuiesc. Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Csapo Jozsef, a declarat recent că organizația pe care o conduce nu va renunța la ideea obținerii autonomiei Ținutului Secuiesc și va depune în Parlament proiectul de lege inițiat în acest scop și de 100 de ori dacă va fi nevoie.

 

Măștile UDMR

 

Istoria arată că electoratul român nu privește cu ochi buni agenda de revendicări a UDMR. Un Guvern care cedează mai mult decât impune compromisul politic este considerat slab. În cazul Uniunii, situația este complicată. Discursul și chiar inițiativele liderilor săi au fost, în general, moderate și nu au contravenit principiilor statului de drept și Constituției. Peste toate acestea însă s-a suprapus discursul radicalilor maghiari. Așa s-a întâmplat, de pildă, în timpul guvernării CDR (1997-2000), când ieșirile pastorului reformat Laszlo Tokes și ale altora au reușit să inducă ideea că UDMR urmărește alte scopuri politice decât cele făcute publice. S-a creat astfel percepția că între radicali și moderați diferența nu este decât de metodă sau chiar că nu există nici o diferență, ci o bună colaborare: radicalii cer totul pentru ca moderații să obțină măcar puțin. Nu atât UDMR a afectat credibilitatea Guvernelor din care a făcut parte, cât radicalii maghiari. Aici intervine a doua problemă de morală.

 

Radicali și moderați

 

Încă din 1996, partidele românești s-au delimitat de PRM și de Corneliu Vadim Tudor, expresii ale naționalismului extremist. Această delimitare a permis UDMR să intre la putere. Nu același lucru s-a întâmplat însă cu UDMR. Uniunea nu a făcut niciodată o separație publică între radicali și moderați. Mai mult decât atât, există parlamentari maghiari din rândul radicalilor. UDMR și Marko Bela au evitat în permanență conflictul cu Laszlo Tokes, Toro Tibor sau Csapo Jozsef. Această strategie a ajutat comunitatea maghiară pentru că nu s-au creat rupturi majore între reprezentanții săi și astfel UDMR și-a putut perpetua prezența în Parlament. În plus, așa cum românii resping atitudinile prea radicale ale maghiarilor, maghiarii doresc, în general, de la reprezentanții lor să acționeze cât mai hotărât pentru obținerea unor obiective cum ar fi autonomia pe criterii etnice. A intra în conflict cu radicalii înseamnă deci pentru UDMR a se întoarce împotriva propriului electorat.

Cele exprimate mai sus sugerează că problema relațiilor interetnice și în special problema maghiară nu au fost rezolvate în România. Există revendicări ale maghiarilor pe care românii nu le vor accepta niciodată (de exemplu, problema autonomiei pe criterii etnice). Aceste probleme se oglindesc în relațiile politice. Spectrul partidelor este dublu etajat. La un anumit nivel găsim Alianța D.A. și PSD într-o concurență de tip doctrinar, încă neclarificată pe deplin. La alt nivel se află PRM și UDMR, formațiuni în esență etnice. Simpla lor prezență în Parlament arată că există o problemă.

Dacă relația cu UDMR este expresia unui compromis, se pune întrebarea cum ar putea fi rezolvată problema în mod real. Se poate cere UDMR să se delimiteze în mod clar de radicali? Este puțin probabil că Uniunea își va asuma asemenea riscuri. Mai curând, ar fi dispusă să părăsească guvernarea. Asta ar fi echivalent cu organizarea de alegeri anticipate. Alianța ar putea organiza anticipate, plecând de la ideea că UDMR este un partener "imoral". Fie și numai această idee ar putea asigura Alianței succesul sigur în alegeri și poate chiar ar scoate PRM în afara Parlamentului. Nu însă și UDMR, al cărui mesaj s-ar radicaliza. Într-un viitor Parlament, liberalii și democrații ar sta probabil de vorbă nu cu Marko Bela, ci cu Laszlo Tokes. Opțiunile politice radicale s-ar reflecta în starea de spirit a maghiarilor și, evident, în relațiile dintre români și maghiari. Anticipatele nu reprezintă o soluție.

Momentul politic cere o intensificare a mesajului naționalist. Lupta împotriva corupției poate fi completată ușor cu "idei patriotice". A fi patriot, în România, înseamnă a fi împotriva maghiarilor. O asemenea atitudine este așteptată în special din partea președintelui Traian Băsescu. În felul acesta, Alianța ar putea să-și mențină cota în sondaje. Voturile care în mod natural se duc spre Vadim vor fi reorientate către Traian Băsescu și Alianță. Creșterea PRM ar fi oprită, iar radicalii maghiari nu ar obține nimic de pe urma acțiunilor lor.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 29

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: