Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Turcia și securitatea europeană

Mihaela VASIU

Rezultatul negativ al referendumurilor din Franța și Olanda asupra Tratatului Constituțional al UE a afectat, într-o anumită măsură, dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. De asemenea, șansele mari ale creștin-democraților de a reveni la putere în Germania și lipsa de entuziasm la sediul UE ar putea îndepărta și mai mult Ankara de acest obiectiv.



Un gest semnificativ pe care partea turcă a decis de curând să-l adopte și pe care l-a perceput ca pe o "importantă concesiune făcută Europei" a fost semnarea - la 29 iulie - a protocolului de extindere a Acordului Ankara (referitor la uniunea vamală). Prin agrearea textului documentului, care extinde acordul UE la cele zece noi țări membre ale Uniunii, inclusiv Cipru (nerecunoscut de Ankara), Turcia ar trebui să-și reconsidere - cel puțin teoretic - poziția privind permiterea accesului, în porturile sale, al navelor cipriote grecești, care sunt în continuare calificate persona non grata. În schimb, în chiar ziua semnării protocolului, oficialitățile turce au formulat, în termeni unilaterali, o declarație prin care precizau că semnarea protocolului nu echivalează cu recunoașterea oficială a Ciprului. Chestiunea rămâne complicată. Este cunoscut că anul trecut, la presiunile UE, ciprioții turci au acceptat planul ONU privind unificarea celor două părți ale insulei. Ciprioții greci au respins însă planul și continuă să alimenteze decizia UE de a nu sprijini ciprioții turci, în speranța că Ankara va accepta să facă mai multe concesii Ciprului. Cu toate acestea, în decembrie 2004, deși Ciprul ar fi putut să-și exprime opoziția în cadrul discuțiilor legate de începerea negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005, nu a făcut-o, astfel încât există speranța reconcilierii și influențării unei evoluții pozitive.

Recentele demersuri adoptate de UE în ceea ce privește Politica Europeană de Securitate și Apărare (ESDP) au sporit complicațiile în dialogul dintre Turcia și Uniune, având în vedere încercările ultimei de a dezvolta propriul aranjament de apărare care excludea membrii NATO nemembri UE, deci și pe Turcia. Reacția Turciei, ca membru al Alianței Nord-Atlantice, a fost de a bloca - în mod sistematic - accesul UE la mijloacele și capacitățile NATO. Pe considerentul că Cipru și Malta nu erau membri ai Parteneriatului pentru Pace (PfP), Turcia s-a opus ca cele două țări noi membre UE să participe la reuniunile NATO-UE. Deși mai multe state membre ale celor două organizații au sugerat că ar fi relativ facil ca Cipru și Malta să fie incluse în PfP, Turcia a anunțat încă de la început că se va opune acestui curs de acțiune (și este decisă să se opună până în momentul în care UE va accepta să ofere mai mult Ankarei în chestiunea aderării). Ca urmare, nici în prezent aspectele legate de securitate și schimb de informații între NATO și UE nu pot fi soluționate. Dialogul este practic paralizat, cu efecte negative asupra ambelor organizații.

Iritați de veto-ul Ankarei asupra aranjamentelor de cooperare NATO-UE, mai mulți membri UE (în special Belgia și Franța) au avertizat-o, în repetate rânduri, că - indiferent de poziția pe care o va adopta - proiectul apărării comune europene va continua. Germania chiar a amenințat autoritățile turce că opoziția lor față de ESDP ar putea conduce la diminuarea entuziasmului UE privind asistența economică către Republica Turcă a Ciprului de Nord.

Evoluția proiectului european de apărare independent de NATO ar duce, printre altele, la scăderea influenței Turciei asupra acestuia. Ar pierde și NATO, întrucât poliția civilă și măsurile adoptate de UE în domeniul judiciar complementează operațiunile militare ale Alianței. Ar pierde, de asemenea, și UE deoarece, pentru moment, aceasta nu-și poate permite să acționeze fără capacitățile NATO. Nu în ultimul rând, în cazul în care perspectivele de aderare ale Turciei la UE s-ar îndepărta, există chiar pericolul diminuării sprijinului pe care Ankara îl acordă în cadrul NATO.

Pe de altă parte, o dată cu avansarea discuțiilor pe tema aderării Turciei la UE, se pune problema redefinirii fundamentale a Uniunii. Această etapă este necesară, lansarea dezbaterii privind identitatea UE având semnificația maturizării organizației în timp ce traversează un proces de integrare fără precedent. Cu toate acestea, nu poate fi ignorat riscul cu privire la consecințele unei asemenea discuții, care ar face referire nu doar la identitatea Uniunii, ci și la a "celorlalți"; atunci când "ceilalți" nu au aceeași identitate, nu împărtășesc aceleași valori și nu au aceleași obiective, problema devine complicată pentru că - în actualul context geopolitic și geostrategic - un astfel de concept trebuie manevrat cu atenție sporită. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, în anumite părți ale Europei, există divergențe mari de opinie între guverne și opinia publică în legătură cu aceste aspecte, astfel încât este pus în pericol însuși procesul de ratificare al unui eventual tratat de aderare al Turciei la UE. În consecință, rolul Parlamentului European în contextul referitor la aderarea Turciei va fi esențial. Există însă un argument foarte important în sprijinul demersurilor viitoare ale Parlamentului European - acela că, prin aderarea Turciei, s-ar putea demonstra că islamul și democrația sunt totuși compatibile.

 

Răspunsul la întrebarea "Cum va arăta Europa în viitor?" este dificil. Dacă, după cel de-al doilea război mondial, obiectivul era depășirea naționalismului și reconcilierea dintre Franța și Germania, formula de astăzi - "uniți în diversitate" - are nevoie să fie mai mult decât o simplă formulă. Chestiunea aderării Turciei la UE este, într-adevăr, o provocare specială. Va fi interesant de constatat modul în care Turcia, în eventualitatea în care va deveni membru al Uniunii, va înțelege să promoveze, în politica de securitate și apărare a UE, viziunea atlantistă sau ambițiile europene. Este de notat că, în ultimul deceniu, Turcia a căutat să mențină un oarecare echilibru în politica sa față de SUA, pe de o parte, și față de UE, pe de altă parte; însă, în condițiile în care SUA și UE s-au distanțat din punct de vedere al viziunii lor strategice, Turcia s-a confruntat cu opțiuni deloc confortabile. Aderarea Turciei ar contribui cu certitudine și la modificarea priorităților Uniunii în ceea ce privește politicile față de Mediterana, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. În particular cu privire la Orientul Mijlociu, zonă în care UE a jucat totuși un rol modest în privința eforturilor de soluționare a conflictului israeliano-palestinian, influența Turciei ar putea fi extrem de benefică. Aceasta ar contribui la o implicare mai eficientă a UE, care - alături de demersurile SUA - ar aduce valoare adăugată procesului de pace. Rezultatul negativ al referendumurilor din Franța și Olanda asupra Tratatului Constituțional al UE a afectat, într-o anumită măsură, dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. De asemenea, șansele mari ale creștin-democraților de a reveni la putere în Germania și lipsa de entuziasm la sediul UE ar putea îndepărta și mai mult Ankara de acest obiectiv.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 29

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: