Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Diplomația triunghiulară a Kremlinului

Laurențiu CONSTANTINIU

Întinsă pe două continente (Europa și Asia), Rusia a avut mai mereu de-a lungul istoriei probleme legate de apartenența sa la una din civilizațiile europeană sau asiatică. Așa cum foarte plastic se exprima fostul secretar de stat Henry Kissinger, "multe din problemele Rusiei se datorează faptului că ea stă spânzurată cu un picior în Asia și cu altul în Europa".



În ultimii ani, Kremlinul încearcă să transforme acest handicap într-un avantaj, o dovadă în acest sens fiind și politica activă pe care o promovează într-o zonă dominată de două dintre marile țări ale lumii: India și China.

 

2 iunie Vladivostok. În cel mai important oraș rusesc din Extremul Orient a avut loc întâlnirea miniștrilor de Externe ai Rusiei, Chinei și Indiei. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, tocmai venise de la Tokyo, unde efectuase o vizită oficială, iar cel chinez, Li Zhaoxing, și cel indian, Natwar Singh, au sosit din capitalele țărilor lor. Cei trei s-au întâlnit în acest format pentru prima dată pe teritoriul unuia dintre statele componente ale troicii, în cazul de față Rusia. Înainte, întâlnirile de acest gen avuseseră loc fie cu prilejul sesiunilor Adunării Generale a ONU (în 2002 și 2003), fie pe teren neutru (2004, Alma-Ata). Din acest punct de vedere, prin evenimentul de la Vladivostok, gheața a fost spartă, cei trei șefi de diplomații întâlnindu-se nu doar cu prilejul forumurilor oficiale.

Încă de la început, trebuie să admitem că "trialogul" ruso-sino-indian nu trebuie perceput ca o organizație oarecare sau ca un germene al unei astfel de organizații. Aceasta cu atât mai mult cu cât asemenea întâlniri mai au loc în lume, e adevărat însă că la un nivel mult mai înalt. E de ajuns să amintim ca exemplu întâlnirile dintre președinții Vladimir Putin, Jacques Chirac și cancelarul Gerhardt Schröder. Prin urmare, am putea afirma că întâlnirile în format "troică" sau "triunghi" au proprietatea de a se înmulți.

 

Fizica, geometria și... diplomația

 

Din ce în ce mai des, în ultimii 30-40 de ani, cuvintele "pol" sau "triunghi", care au o conotație mai mult fizico-matematică, au început să fie folosite în domeniul relațiilor internaționale. Astfel, nu demult, unul din funcționarii de rang înalt ai Ministerului rus al Afacerilor Externe a făcut cunoscut că, pe vremuri, Moscova, Washingtonul și Beijingul nu au reprezentat un "triunghi" reciproc concurent. În același timp, directorul Institutului chinez pentru cercetări în domeniul relațiilor internaționale, Su Ge, remarca într-un articol că "în perioada Războiului Rece, China, Statele Unite și Uniunea Sovietică au sprijinit diplomația «triunghiulară», urmărind schimbările care surveneau pe scena politică internațională". Așa cum scrie mai departe specialistul chinez, "după crearea Republicii Populare Chineze, aceasta s-a sprijinit pe Uniunea Sovietică". Din 1969 însă, pe fondul disputei sino-sovietice, Mao Zedong a luat hotărârea strategică de a iniția apropierea de SUA, acțiune pe care o considera "mai puțin periculoasă".

Astăzi, când Războiul Rece a intrat deja în cărțile de istorie, nici nu poate fi vorba despre existența unui pericol militar pentru China din partea Rusiei sau a Statelor Unite. De asemenea, nici din partea Chinei nu se întrevede dorința de a se "înclina" mai mult în direcția Rusiei sau a Statelor Unite. Din acest motiv, la Beijing se vorbește cu foarte mult entuziasm despre participarea Chinei la procesul de globalizare și despre rolul important pe care-l deține diplomația chineză pe arena internațională. Același lucru se poate afirma despre India, a cărei politică externă s-a activizat foarte mult în ultimii ani. Cât privește Rusia, ea își are propriii prieteni atât în Occident, cât și în Orient.

 

Prietenie împotriva cui?

 

În pofida celor mai sus amintite, explicațiile oferite de oficialii celor trei țări după întâlnirea care a avut loc au avut ca principală idee că dialogul lor nu este îndreptat împotriva nimănui. În același timp, se poate oferi un răspuns destul de convingător la întrebările "Cui folosește o astfel de cooperare triunghiulară?" și "Împotriva a ce sau cui este ea îndreptată?"

Înainte de a oferi răspunsul la aceste întrebări, trebuie să menționăm că la baza acestei "diplomații triunghiulare" se află doi importanți factori: cooperarea strânsă, tradițională a Rusiei cu China și India, consolidată astăzi de apropierea sino-indiană, și percepția multipolară comună asupra lumii pe care o au cei trei actanți.

Ultima întâlnire China-Rusia-India, de la Vladivostok, ar putea fi considerată ca îndeplinirea unei mai vechi dorințe a fostului prim-ministru și ministru de Externe, Evgheni Primakov (academician și unul din cei mai buni specialiști ruși în probleme orientale).El a fost primul dintre oamenii politici ruși care, după 1998, a pus în discuție ideea unor convorbiri trilaterale ruso-sino-indiene, al căror final să fie apropierea dintre cele trei țări. Inițiativa lui E. Primakov se defășura pe fondul imposibilității Rusiei de a influența în mod decisiv acțiunile pe care NATO tocmai se pregătea să le inițieze împotriva Iugoslaviei. A fost un demers care avea ca scop colaborarea celor trei țări cu scopul de a contrabalansa monopolaritatea americană, care tocmai se instaura.

Atunci, mulți dintre observatorii scenei politice internaționale (atât străini, cât și ruși) au criticat ideea cooperării Rusiei cu cele mai populate (40% din populația globului este concentrată în China și India), dar nu și cele mai bogate țări ale lumii. Cu timpul, a devenit clar și pentru diplomația celor trei state că dezvoltarea relațiilor trilaterale se dovedea a fi o inițiativă importantă, mai ales din punctul de vedere al consolidării poziției celor trei în arena internațională. Tocmai acest aspect constituie, în opinia noastră, forța motrice a acestui "trialog".

Unul dintre primele rezultate obținute în urma convorbirilor celor trei îi privește pe aceștia în mod direct. Este vorba despre apropierea sino-indiană, cel mai bun exemplu în acest sens constituindu-l vizita la New Delhi a premierului Wen Jiabao, în aprilie 2004. Cu acel prilej, cele două părți au semnat circa 10 acorduri în diferite domenii și, poate că acesta este cel mai important aspect, au reușit să convină asupra unei modalități de rezolvare a problemelor de frontieră existente între cele două țări. Mass-media internațională a acordat o atenție deosebită atunci cuvintelor rostite de primul ministru indian, Manmohan Singh, cu prilejul convorbirilor cu omologul său chinez: "Noi putem să transformăm lumea."

 

Comunitate de interese

 

Faptul că întâlnirea de la Vladivostok a fost denumită "neoficială" arată lipsa dorinței participanților de a-i conferi un caracter oficial. În același timp, declarațiile făcute lasă să se întrevadă așteptările celor trei. Astfel, ministrul de Externe al Indiei a accentuat necesitatea dezvoltării și consolidării relațiilor comerciale și științifice cu Rusia. Nici problema accesului la resursele energetice rusești nu a fost uitată, demnitarul indian exprimându-și încrederea că țara sa va deveni unul din partenerii importanți ai Rusiei în acest domeniu.

Omologul său rus a subliniat importanța luptei împotriva terorismului și punctele de vedere comune ale celor trei asupra principalelor teme internaționale.

În fine, ministrul de Externe chinez a exprimat, în mare, un punct de vedere comun, subliniind importanța cooperării economice dintre cei trei.

Și toți trei și-au exprimat credința într-o lume multipolară.

Având în vedere că cel mai important aspect - și avem în vedere legăturile economice dintre cei trei - se rezolvă în cadrul înâlnirilor bilaterale, poate fi vorba despre o diplomație triunghiulară? Considerăm că da pentru că unele dintre problemele discutate de cei trei pot fi rezolvate numai în cadrul unui astfel de format.

Din punct de vedere politic, vederile celor trei sunt identice: Moscova, Delhi și Beijing își propun să-și unească eforturile în direcția democratizării lumii și "multipolarizării" ei (dacă ne este îngăduită formularea). Lupta împotriva terorismului și împotriva comerțului cu droguri sunt alte două probleme care i-au determinat pe cei trei să-și unească eforturile.

După cum se știe, India își dorește să ocupe un loc în cadrul membrilor permanenți cu drept de vot ai Consiliului de Securitate al ONU (împreună cu Germania, Brazilia și Japonia). China sprijină candidatura Indiei, însă se pronunță împotriva acordării dreptului de veto Germaniei și Braziliei și nu este de acord cu accederea Japoniei în Consiliul de Securitate.Din acest punct de vedere, potrivit lui S. Lavrov, "pozițiile Moscovei și Beijingului în problemele internaționale de interes major și al reformei ONU sunt apropiate și, uneori, coincid".

Putem spune că ceea ce s-a semănat în această vară în Rusia se va culege la toamnă, la New York, când se va decide problema primirii de noi membri înConsiliul de Securitate și a prerogativelor acestora. Numai cu acel prilej se va putea vedea gradul de înțelegere reciprocă dintre membrii troikăi și va putea fi înțeleasă perspectiva influenței comune asupra ceea ce, de regulă, în dicționarul diplomatic este explicat ca fiind "ordinea mondială".

Publicat în : Politica externa  de la numărul 29

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: