Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Jocuri de război în Asia

Dan THEODORU

Pentru prima oară în istorie, unități militare din Rusia și China au participat la manevre comune. "Peace Mission 2005", un program complex care a durat opt zile, a implicat exerciții terestre, aeriene și navale atât pe teritoriul Rusiei, cât și al Chinei.



La manevre au luat parte 10.000 de soldați, dar implicațiile exercițiilor merg dincolo de numărul militarilor sau de scenariile folosite pentru a le testa abilitățile. "Peace Mission 2005" a fost în primul rând un puternic semnal politic: deși ambele state au insistat asupra caracterului normal al manevrelor și mai ales asupra ideii că ele se înscriu în "eforturile internaționale de combatere a terorismului", toți geopoliticienii și militarii au înțeles obiectivul real al aplicației - Rusia și China sunt nemulțumite de supremația Statelor Unite, contestă actuala configurație a sistemului internațional și încearcă să construiască un răspuns comun.

 

Apărare sau descurajare?

 

Ministrul chinez de externe, Li Zhaoxing, a declarat că manevrele comune ruso-chineze nu sunt îndreptate împotriva altor țări, dar Statele Unite, neinvitate să participe cu observatori, au înțeles mesajul. Dincolo de articolele de presă, strategii de la Pentagon și din think tank-urile americane consideră că provocarea de securitate a Americii pe termen lung nu este terorismul internațional, ci răspunsul la ascensiunea Chinei ca mare putere.

Unul dintre cele mai mari semne de întrebare legat de manevrele comune ruso-chineze a fost utilizarea unor sisteme de armament despre care cu greu s-ar putea crede că pot fi utilizate în lupta antiteroristă, bombardierul rusesc Tu-22M, capabil să lanseze armament nuclear, și Tu-95 "Bear", un bombardier intercontinental construit pentru a ataca obiective de pe teritoriul Statelor Unite. Washingtonul este îngrijorat că Rusia ar putea renunța la limitarea transferurilor de armament către China și ar putea decide să vândă sisteme care ar putea pune în discuție supremația militară americană în Strâmtoarea Taiwan. China a mai încercat să cumpere bombardiere Tu-22M în 1993-1994, dar negocierile nu au fost finalizate deși serviciile de informații americane au apreciat că este posibil ca aviația chineză să fi obținut deja patru aparate de acest tip. Cu o rază de acțiune de 4000 de kilometri, Tu-22M este arma necesară Beijingului pentru a-și proiecta forța în Strâmtoarea Taiwan sau Marea Chinei de Sud. După criza din Strâmtoarea Taiwan, din 1996, când Statele Unite au trimis în zonă două portavioane cu grupările aero-navale aferente pentru a semnala Chinei că respectă parteneriatul militar cu Taiwanul, în ultimii ani, China a achiziționat sisteme de armament care i-ar putea permite să contrabalanseze forța Americii. Este vorba despre cele două distrugătoare de construcție sovietică din clasa Sovremenâi care au crescut capacitățile marinei, dar au permis Chinei și asimilarea unor tehnologii militare moderne: de la sistemele de ghidare pentru rachetele navă-aer până la rachetele supersonice antinavă SS-N-22 SUNBURN, ambele capabile să pună probleme americanilor.

China a negociat multă vreme cu Rusia și alte state europene achiziționarea unui portavion. Un constructor spaniol a propus Chinei un portavion de 23.000 de tone, iar Franța a vrut chiar să cedeze gratis portavionul Clemenceau în schimbul unor contracte de reechipare electronică a navei. Ambele proiecte au eșuat. În cele din urmă, China a reușit să cumpere trei portavioane de construcție sovietică: Minsk, Kiev și Variag. Primele două, fără sistemele electronice sau de armament, au ajuns ceea ce au promis chinezii - parcuri plutitoare de distracție. Cel de-al treilea, nefinalizat, a fost vopsit recent în culorile marinei militare a Chinei.

 

Planuri pentru viitor

 

Strategia militară a Chinei constă din asigurarea capacităților aero-navale în zona limitrofă până în 2000-2003, ceea ce în terminologia americană este numită green-water capability, iar până în 2010 trecerea la blue-water capability, altfel spus la capacitatea de a-și proiecta aero-naval forța în Pacificul de Vest. Această ultimă variantă ar aduce China în competiție directă cu Statele Unite. Dorința Chinei de a dispune de o flotă modernă s-a lovit până acum de trei mari probleme: lipsa fondurilor și a tehnologiei, concentrarea asupra dobândirii capacităților militare necesare în proximitatea teritoriului și influența sovietică în ceea ce privește doctrina militară, strategia și tactica.

Ultimele liste de cumpărături ale Armatei Populare de Eliberare indică intențiile Chinei de a dobândi capacități militare serioase la orizontul anului 2010. Programul de achiziții este dublat de unul propriu de dezvoltare a tehnologiilor militare la care, altfel, China nu ar avea acces. Recent, a fost semnalat în apele Mării Chinei de Sud un submarin necunoscut care ar dispune de tehnologie stealth și de sisteme de propulsie ultramoderne. Este posibil să fie celebrul proiect 094 despre care se crede că ar putea fi dotat cu 16 rachete nucleare DF 31, capabile să lovească teritoriul Statelor Unite.

 

Noi aliați?

 

Problemele militare sunt dublate de cele politice. Pentru Rusia, manevrele militare comune cu China permit transmiterea la Washington a unui mesaj clar: Moscova nu mai acceptă ingerința Statelor Unite în zona sa de interes geopolitic - altfel spus, în spațiul ex-sovietic - nici prin prezența bazelor militare, nici prin susținerea "revoluțiilor portocalii". Prezența militarilor americani în Asia Centrală nu este nici pe placul Chinei. Ambele țări doresc plecarea militarilor americani din Uzbekistan, de exemplu. Următoarea republică ex-sovietică amenințată de valul revoluției portocalii ar putea fi Kazahstan, unde vor avea loc alegeri parlamentare în decembrie.

Apropierea militară a Chinei de Rusia pune probleme și pentru Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Nici India nu poate rămâne indiferentă. Rivale în perioada Războiului Rece, China și Japonia ar putea crea o alianță cu implicații geopolitice deosebite. Pe termen scurt, cele două mari puteri regionale au nevoie una de alta pentru a contracara dominarea sistemului internațional de unica superputere globală a momentului. Pe termen lung, China și Rusia au interese diferite, de la teritorii, pe care Moscova le-a alipit după al doilea război mondial și pe care Beijingul le consideră ale sale, la resurse, pe care Siberia rusească le are, iar China nu.

Implicațiile manevrelor militare comune se referă și la situația socială și la stabilitatea celor doi mamuți ex-comuniști. În ambele state, militarii constituie o clasă aparte care - nu-i așa? - nu-și poate justifica existența, privilegiile și impactul în societate decât prin existența unei amenințări externe.

Manevrele "Peace Mission 2005" nu au fost decât un joc, dar un joc despre putere. 10.000 de soldați și câteva bombardiere, fie ele și intercontinentale, nu înseamnă mare lucru. Crearea unei alianțe între Rusia și China modifică însă balanța de putere în Pacificul de Nord, dar și la scară globală. Răspunsul îl vom afla, poate, undeva în jurul anului 2010 când China va fi pregătită să ridice problema reunificării cu Taiwanul. Spre deosebire de testul din 1996, la acel moment China va fi pregătită pentru o confruntare cu Statele Unite.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 29

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: