Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Apple și Intel

Cristian BANU

Anunțul lui Steve Jobs că Apple va folosi procesoarele Intel pentru a construi Mac-uri a produs o revoluție în lumea IT probabil la fel de mare ca și cum Bill Gates ar anunța mâine că începând cu 2006 Windows va fi open-source.



În lumea IT, acest anunț este cu siguranță evenimentul numărul unu și există toate șansele ca să rămână așa încă multă vreme de-acum înainte. Pentru cei mai puțin familiarizați cu lumea calculatoarelor, evenimentul ar putea fi echivalat cu o convertire a papei la mahomedanism, de exemplu.

 

Mărul din garaj

 

Istoria Apple începe - e oare de mirare? - pe data de 1 aprilie 1976 în California, unde trei tineri hotărăsc să întemeieze o companie de computere personale. Cei trei erau Steve Jobs, Steve Wozniak și Ronald G. Wayne. Construirea primului computer a durat 6 luni ca proiectare și 40 de ore de muncă efectivă pentru realizarea lui. Primul plan de afaceri dorea ca proaspăta companie să atingă o cifră de afaceri de 500 de milioane de dolari în 10 ani. A reușit acest lucru în numai cinci. Anul următor, compania deja ajunsese la vânzări anuale de un milion de dolari și avea să lansese al doilea computer, Apple II. Anul următor, cifra de afaceri se va înzeci. În 1980 apare Apple III care, deși era cel mai avnsat la vremea lui, a fost întâmpinat cu răceală. Compania trece pragul de 1000 de angajați. În anul următor, 1981, apare primul hard-disk, care putea stoca fenomenala cantitate de date de 5 MB (circa 3 dischete). În acest an apare prima concurență serioasă, IBM PC, cel care avea ulterior să devină standardul pentru computerele personale grație geniului lui Bill Gates.

În 1983 apare o versiune îmbunătățită a Apple III și este lansată prima imprimantă laser, LaserWriter.

În 1984 apare probabil cel mai celebru clip publicitar, inspirat de romanul omonim. Este lansat MacIntosh, computerul de 512 Kb. De asemenea, Apple lansează primele modemuri de 300 și 1200 bauds.

În 1985, compania are vânzări de aproape 2 miliarde de dolari și este prezentă în 85 de țări. Apple II a atins 2,3 milioane de unități, în vreme ce MacIntosh 500.000. Apare softul MacIntosh Office. În 1987 are loc lansarea a numai puțin de 50 de produse, printre care monitoarele Apple de înaltă rezoluție monocrome și respectiv RGB, hard diskurile de 20, 40 și 80 MB, unitatea floppy de 5,25 inch și cea de 3,5. În 1988 apare primul computer Apple cu CD. În 1989 apare primul computer portabil. În 1990 apare seria PowerBook, una dintre cele mai de succes serii de computere din lume. În 1992 apar primele servere, Apple Workgroup Server de 60, 80, 95 MHz.

A urmat apoi o perioadă de declin serios în care compania a pierdut din ce în ce mai mult din cota sa de piață, datorată în mod sigur și luptelor interne din companie care au dus la alungarea lui Steve Jobs. El avea însă să fie rechemat în 1997 pentru ca în 1998 să lanseze iMac, un nou concept de computere personale cu un design atrăgător. A urmat seria G3, bazată pe procesoare Motorola foarte puternice. La vremea respectivă, puterea de calcul a unui computer MacIntosh era aproape dublă față de cea a unui PC simplu, iar sistemul de operare MacOS nu avea rival în stabilitate și ușurință de utilizare. Din această cauză, el a ajuns să fie folosit foarte mult în zonele în care era foarte mare nevoie de putere de calcul și stabilitate, cum ar fi mass-media sau advertising. De altfel, noile sisteme de operare Windows aveau să copieze multe din trăsăturile sistemului de operare MacOS.

În 2001, Apple avea să lanseze MacOS X, considerat unul dintre cele mai bune sisteme de operare din lume.

 

Secta

 

Utilizatorii de Mac nu sunt simpli utilizatori sau fani. Ei pot foarte ușor fi asimilați unei secte de credincioși habotnici. Diferențele între lumea PC-urilor IBM și a celor produse de Apple a crescut de la an la an; deși primele se numeau "computere personale", cu greu puteai găsi aparate mai impersonale și mai neprietenoase. Până și forma lor colțuroasă contrasta cu rotunjimile MacIntosh-urilor. Oricine pornea computerul dădea de un ecran negru; trebuia să scrii comenzi criptice și era suficient să greșești o literă pentru a fi lămurit cu replici pline de înțeles ca "Bad command or file name". MacIntosh-urile erau cu totul altfel; când porneai aparatul, dădeai de mutra veselă a unui Mac. În plus, spre deosebire de PC-uri, computerele Apple aveau o interfață grafică ușor de folosit, care a fost introdusă în sistemul de operare al PC-urilor abia de Windows 3.1 (de fapt de la primele versiuni de Windows, dar 3.1 a fost una din cele mai populare și din care s-a desprins și Windows for workgroups).

A contat apoi foarte mult și puterea de calcul a sistemelor MacIntosh, corelată cu stabilitatea sistemului de operare care au făcut ca aceste computere să fie utilizate mai ales în mediile artistice, devenind adevărate obiecte de cult. Cult care se păstrează și în zilele noastre când este foarte ușor să observi că în majoritatea filmelor produse la Holywood personajele utilizează Mac-uri.

 

Revoluția

 

În cadrul Apple Worldwide Developer Conference, Steve Jobs a făcut public faptul că, până la sfârșitul lui 2007, toate computerele fabricate sub marca Apple vor renunța la linia curentă de chip-uri PowerPC și vor folosi procesoare de la Intel. Tranziția se va face în mai multe etape, în următorii doi ani și jumătate. Primele Mac-uri cu "Intel Inside" (J) vor fi disponibile pe piață în iunie 2006, dar conversia totală se va face de-abia la sfârșitul lui 2007. Jobs a anunțat că a pregătit deja un "Developer Transition Kit", pentru portarea aplicațiilor Apple dezvoltate pe platforma IBM PowerPC pe noile arhitecturi bazate pe procesoarele Intel.

Deși, inițial, zvonurile spuneau că tranziția de la IBM la Intel se va face numai pentru anumite modele, declarațiile lui Jobs au fost mult mai categorice și au adus celor de la Intel un neașteptat capital de imagine. De asemenea, specialiștii spun că adoptarea procesoarelor Intel pe scară largă ar putea influența pozitiv prețurile practicate de Apple (în sensul scăderii lor), fapt care ar ajuta compania în lupta cu ceilalți concurenți.

Jobs și-a motivat opțiunea prin faptul că strategiile Intel de dezvoltare a noilor procesoare sunt mult mai încurajatoare decît planurile privind chip-urile PowerPC. "Scopul nostru este să asigurăm clienților cele mai bune computere personale din lume, iar, în acest caz, Intel are cel mai puternic road map pentru viitoarele procesoare. Au trecut zece ani de la tranziția pe PowerPC și credem că tehnologia Intel ne va ajuta să creăm cele mai bune PC-uri pentru viitorii 10 ani", a adăugat Steve Jobs.

Apple nu a precizat care dintre procesoarele Intel vor fi utilizate primele. Luând însă în considerare faptul că Mac OS X este un sistem de operare pe 64 de biți și că Intel nu a anunțat încă procesoarele mobile pe 64 de biți, este posibil ca primele beneficiare ale procesoarelor Intel să fie sistemele desktop ca IMac sau Mac Mini - declară analistul IDC Shane Rau.

Rau spune că schimbarea către Intel ar trebui să ajute Apple la reducerea prețurilor sistemelor Mac. Acest factor alături de posibilitatea rulării ambelor sisteme de operare ar putea crește cota de piață a Apple Computer, estimată în prezent la aproximativ 3%. Indiscutabil Jobs și Apple sunt acum pe val. Cu un Mac OS X declarat de toata lumea cel mai bun sistem de operare, cu un iPod care nu discută cu nimeni în materie de muzică probabil că următoarea țintă a lui Jobs este Windows.

Cu Microsoft în corzi datorită unui Longhorn care nu reușește să convingă, Jobs are cheia imperiului. Și, deși majoritatea subliniază că în continuare s-ar putea găsi soluții ca Mac OS X să funcționeze numai pe Mac-uri cu procesoare de la Intel este clar că odată adaptat la arhitectura x86 portarea lui pe PC este numai o chestiune de luni.

Și atunci? Și atunci, utilizatorii de PC-uri vor avea pentru prima dată o alternativă viabilă pentru Windows: un sistem de operare cu o grafică fantastică, pentru care nu există viruși, pentru care există aplicații, care vine cu performanțe multimedia ce surclasează cu mult Windows.

Ani de zile Microsoft s-a războit cu Linux, dar tigrii și leoparzii lui Apple ies acum în arenă. Dominația Microsoft a ajuns în punctul în care este atât de fragilă încât un singur bobârnac mai serios ar putea pune capăt unui imperiu.

Oare se va întâmpla acest lucru odată cu Mac OS X pentru PC ? Rămâne de vazut!(C. B.)

Publicat în : Tehnologie  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: