Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Fundamentalismul religios în Islam și Statele Unite

Virginia MIRCEA

Mișcările de contestare ale guvernelor din lumea musulmană au avut, în general, ideologii de inspirație religioasă. Contactele ostile cu Occidentul, considerat susținător al Israelului sau acționând în numele unor interese strategice sau legate de petrol, au generat sentimente negative în lumea islamică, ceea ce a dus la consolidarea ostilității față de ideile occidentale dominante. Însă, la fel ca fundamentalismul lumii musulmane, fundamentalismul american acordă o atenție deosebită pozițiilor conservatoare, în special în ceea ce privește relațiile de familie, de gen și moravurile sexuale.



Fundamentalismul religios în țările musulmane

 

Islamul a unit, în cea mai mare parte a existenței sale istorice, politicul și religia. Aceasta este cauza principală pentru care lumea musulmană a fost foarte expusă fundamentalismului politic. Mai întâi, legăturile inițiale dintre islam și politică au continuat, deși într-o formă mult mai atenuată, și după stabilirea dinastiilor ereditare non-religioase în acest spațiu; instituțiile islamice au controlat pentru o perioadă îndelungată de timp educația, sistemul legislativ și cel al protecției sociale în țările musulmane, ceea ce a făcut ca laicizarea să fie și mai dificilă. În al doilea rând, mișcările de contestare ale guvernelor din lumea musulmană au avut, în general, ideologii de inspirație religioasă. În al treilea rând, contactele ostile cu Occidentul, considerat susținător al Israelului sau acționând în numele unor interese strategice sau legate de petrol, au generat sentimente negative, ceea ce a dus la consolidarea ostilității față de ideile occidentale dominante.

Un alt factor a fost lupta antisovietică, susținută în anii '80 de către SUA în Afganistan, unul dintre cele mai importante by-product-uri ale acestei politici fiind, în prezent, chiar inamicul numărul unu al SUA și al întregii lumi democrate, Osama bin Laden. Acestor elemente li se adaugă resentimentele față de un Occident invaziv, ale cărui norme, atitudini și idei par a se rostogoli ca un tăvălug peste lumea islamică, peste guverne locale care par, în ochii islamiștilor, incapabile să le opună tradiționalismul musulman. Printre musulmanii conservatori (la fel ca în cazul creștinilor conservatori), schimbarea modului de trai, în special în structura familiei și drepturile acordate femeilor, a provocat o puternică reacție de nemulțumire. Iar acele guverne care au adoptat sau acceptat asemenea legi au fost etichetate ca fiind satanice și au devenit ținta atacurilor pentru o schimbare rapidă sau răsturnare de la putere.

Printre elemente care au contribuit la multiplicarea activismului islamist a fost (și nu puțini spun că este în continuare) sprijinul financiar saudit acordat instituțiilor islamice, în special celor care predau învățămintele acestei mișcări în afara granițelor țării. Mișcările fundamentaliste islamice sunt, în general, orientate împotriva propriilor regimuri, menite să ducă la schimbări în ordinea internă și mai puțin ostile împotriva altor comunități religioase.

 

Fundamentalismul religios   în SUA

 

În Statele Unite, promotorii fundamentalismului aparțin unei singure comunități religioase, creștinii evanghelici, deși aceștia încearcă să atragă o serie de aliați din rândul catolicilor și evreilor. Iar nevoia de aliați vine din realitatea simplă a faptului că astfel de grupuri și mișcări sunt, spre deosebire de Orientul Mijlociu, minoritare în societatea americană. Însă, la fel ca fundamentalismul lumii musulmane, fundamentalismul american acordă o atenție deosebită pozițiilor conservatoare, în special în ceea ce privește relațiile de familie, de gen și moravurile sexuale. Ambele mișcări demonizează autoritățile centrale și puterea tot mai mare a acestora.

Deși în ultimii ani mișcarea fundamentalistă americană a adoptat o politică a schimbărilor graduale, concentrată pe mici victorii în competiții locale și introducerea unor amendamente în legile și normele privindavortul, rugăciunea în școli și creaționismul, încercările lor continue de a prelua controlul asupra Partidului Republican demonstrează faptul că nu au renunțat la ideea câștigării puterii la nivel național. Strategia electorală și gradualistă, susținută de Ralph Reed, fostul director al Coaliției Creștine, este contestată acum de părți importante ale Dreptei Creștine. Astfel de tactici nu pot exista în statele nedemocratice din Orientul Apropiat, unde singura speranță pentru obținerea controlului o reprezintă răsturnarea prin revoluție sau violențe a regimurilor existente. Atunci când este posibilă o politică electorală, mișcările islamiste au deseori o bază mai largă de susținere decât Dreapta Creștină americană, așa cum s-a întâmplat în Algeria înainte de 1992, în Egipt, unde Frăția Musulmană a găsit aliați în rândul partidelor politice, sau în Iordania, unde alegerile legislative au întărit pozițiile islamiștilor.

Fundamentalismul în SUA și cel din lumea musulmană sunt ambele caracterizate de accentul pus pe comportamentul conservator și dorința de a înlocui autoritățile seculare, însă sunt diferite în ceea ce privește punctele de plecare ale fiecăruia și grupurile cărora se adresează. Ambele mișcări sunt preocupate de politicile care afectează familia și femeile și consideră moravurile contemporane ca o ofensă adusă moralității și religiei, cerând întoarcerea la o "vârstă de aur" a patriarhatului de sorginte religioasă.

 

Asemănări și diferențe

 

* Aceste mișcări apar relativ în aceeași perioadă de timp, la sfârșitul anilor '70. Principalele evenimente care au stimulat fundamentalismul au fost: revoluția Iraniană din 1979 și reverberațiile acesteia; invazia sovietică în Afganistan în același an și reacțiile islamiste; fondarea în SUA a grupului Moral Majority de către Jerry Falwell, în 1979; conducerea Indirei Ghandi în India, în perioada 1973-1975, care a stimulat atât mișcările hindușilor, cât și ale musulmanilor din Kașmir. Fondul comun al declanșării acestor evenimente l-au constituit nemulțumirile provocate de schimbările factorilor socio-economici la nivel global.

* Existența unei religiozități crescute la populația din zonele respective. Evidența islamică este dublată de un studiu care relevă că, în SUA, fundamentalismul religios este susținut de niveluri foarte mari ale credinței în Dumnezeu - 72% din americani consideră că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu și 39% consideră că scrierile Scripturii trebuie luate ad-litteram.

* Mișcările islamiste nu ar fi putut apărea doar îndeplinind precondițiile frustrării socio-economice și ale religiozității mari, dacă nu ar existat o bază socială, formată din intelectuali dezamăgiți de eșecul ideologiilor comunistă, socialistă și naționalistă. Aceștia au văzut o linie politică nouă în revigorarea mitului vârstei de aur a Islamului.

* Un alt factor care a dus la inflamarea fundamentalismului în toate părțile lumii a fost adoptarea, de către diverse guverne, a unor măsuri în spiritul drepturilor omului, care au fost considerate a fi atacuri la "ființa religioasă". Printre aceste măsuri se numără eliminarea rugăciunilor din spațiul public, dreptul la avort etc., sau recunoașterea unor drepturi ale femeilor în lumea islamică, laolaltă cu schimbarea treptată a moravurilor sociale în lumea islamică.

* Existența a cel puțin două "culturi", a două grupuri sociale, unul bine educat și cu un statut social mai înalt și un altul tradiționalist, habotnic și conservator. Cel din urmă consideră moravurile progresiste ale celui dintâi ca fiind păcate împotriva lui Dumnezeu și își construiește retorica împotriva sa cu argumente religioase. Această realitate funcționează în toate zonele în care apare fundamentalismul islamic.

Publicat în : Idei contemporane  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: