Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Bâstroe cu mitraliera la șold

Pompiliu COMȘA

Un volum imens de apă, măsurând un debit mediu de 6300 de metri cubi pe secundă, asigură calea de legătură și navigație între opt țări europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, România și Ucraina. În Pădurea Neagră, Dunărea se naște din alăturarea Brigachului și Bregei, nume de pâraie alpine, dar și de fauni și nimfe, coborând prin păduri de brad sau pajiști spre prima îmbrățișare vinovată. La Donaueschingen, fructul acestei grăbite întâlniri are, încremenite în piatră, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, și ursitoarele.



Delta este gura de vărsare în Marea Neagră, pe tărâm românesc și ucrainean azi, dar în imediata apropiere a insulei lui Achile și a regatului sabinelor, în mitologia greacă. Acolo unde Dunărea își revizuiește ca într-o amplă reflecție despletită sensurile, organizându-și mărinimos sfârșitul, într-o declinare nesfârșită a apei și uscatului, se află Delta Dunării. În 1856, se înființează celebra Comission Europenne du Danube, care-și propune proiectarea și executarea unor lucrări de regularizare și lărgire a canalului Sulina, până la vărsarea în portul Sulina. Proiectele se redactează în zece ani, iar lucrările se termină în 1902. Sulina devine astfel singurul braț care permite pătrunderea vaselor maritime în porturile românești din amontele fluviului, Tulcea, Galați și Brăila.

 

Delta, la momentul Bâstroe

 

De peste un secol, singurul canal recunoscut internațional între Dunăre și Marea Neagră a fost Sulina. Convenția de la Belgrad din 1948 prevede că România este singura țară care are dreptul de a deține un canal navigabil Dunăre-Marea Neagră, ea neavând dreptul de a realiza profit din taxele de tranzit. Convenția de la Copenhaga din 1998, de delimitare a traseelor maritime, precizează că singura cale maritimă pentru vapoarele de mare tonaj între Dunăre și Marea Neagră este brațul Sulina. Potrivit Convenției Internaționale de la Ramsar - Iran (1971), zona brațului Musura, unde s-a construit canalul Bâstroe, beneficiază de un regim de protecție integrală, ca urmare aici nu pot fi realizate nici un fel de lucrări hidrotehnice, fiind interzis chiar accesul publicului. Ucraina însă, a se înțelege și Federația Rusă, a dorit un canal propriu între Dunăre și Marea Neagră, la granița cu România și, implicit, cu NATO. Aproape că nu se știe exact când a început povestea. Chiar de prin 1978 a încolțit ideea construirii unui canal de navigație între Dunăre și Marea Neagră prin Rezervația Biosferei Dunărea din Ucraina. Nu se știe din ce motive o perioadă ideea a fost abandonată, fiind reluată prin 1987, pentru ca anul trecut să culmineze cu dragarea și îndiguirea precipitată a canalului, semn clar al răsplatei date de partidul de guvernământ sectorului de afaceri care îl susține financiar. Au fost avertizări în zadar din partea organismelor internaționale, dar și a eșecului pe care Ucraina l-a înregistrat în 1997 cu un canal asemănător, canalul Prova, care, după operațiuni costisitoare de drenare, s-a umplut de aluviuni în numai trei luni, devenind impracticabil pentru transport. Din zece variante de construcție a canalului, ucrainenii s-au oprit la cea mai proastă. Construcția canalului a vizat nu numai cei 8 kilometri dintre brațul Chilia și mare, ci și adâncirea brațului Dunării, pe nu mai puțin de 164 kilometri, până la portul ucrainean Reni. Proiectul a presupus chiar excavarea platoului continental, sub apa Mării Negre, până la 3 kilometri spre larg. Materialul excavat a fost transportat în mare, de unde curenții de apă nord-sud l-au depozitat la gura Sulinei și va trebui ca în anii următori să investim în dragare. Canalul traversează zona cu regim de protecție integrală a Rezervației Biosfera Dunărea din Ucraina, care are o suprafață de 46.492 hectare, față de rezervația românească de 580.000 hectare. Canalul Chilia este locul de migrare a 95% din populația de scrumbii a Dunării, care va fi afectată din lucrări, ca și restul faunei și florei. Stau sub semnul dispariției inclusiv cele șapte specii menționate în Lista Roșie Europeană și 16 de pe Lista Roșie Ucraineană. Se estimează că anual capturile de pește de apă dulce ar putea scădea cu circa 19 tone, iar a celui marin cu circa 80 de tone. Și la scrumbie se vor înregistra scăderi la capturile industriale cu minimum 90 tone. Majoritatea speciilor de păsări migratoare zboară pe culoarul situat în apropierea litoralului marin. Pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost identificate peste 331 specii de păsări de mare importanță faunistică europeană, fiind trecute pe listele diferitelor convenții internaționale care se ocupă cu protecția și conservarea speciilor, așa-numita Listă Roșie a RBDD.

Singura care a câștigat sigur, așa cum o fac cei care prepară cafeaua la partidele de poker, este firma nemțească Moebus, care a lucrat aici. Adâncirea brațului Chilia va micșora debitul pe celelalte două brațe. Locuitorii canalului Sulina sunt afectați moral. Au ajuns chiar să se urască între ei, pentru că unii sunt români, iar alții ucraineni, iar tensiunile sunt alimentate de discuțiile duse de capetele înalte. Ucraina este somată de oficialii europeni, recte de Leo Platvoet, să înceteze lucrările la canalul Bâstroe, mai ales că încalcă nu mai puțin de șapte tratate. Noul guvernator al Deltei, Paul Cononov, crede că momentan canalul se colmatează. Mai mult, se pare că beneficiile economice estimate de ucraineni nu justifică efortul financiar pe care l-au făcut cu această investiție.

 

Planuri de reconstrucție

 

La finele anului trecut a avut loc la București prezentarea publică a studiului privind consecințele asupra mediului, precum și cele economice și sociale în Rezervația Biosferei Delta Dunării România determinate de construcția canalului Bâstroe din Rezervația Biosferei Delta Dunării Ucraina. Studiul se va concretiza într-un plan strategic de reconstrucție ecologică a Deltei în condițiile amenajării unei căi navigabile maritime pe brațul Chilia, ce se va aplica în perioada 2005-2015, în cadrul programului "Coridorul Verde" semnat de Ucraina, România, Moldova și Bulgaria în 2000. Țările semnatare s-au angajat la acea vreme să reconstruiască mai multe zone din Lunca Dunării care au avut de suferit în ultimii ani. Din păcate, proiectul nu numai că nu a putut fi pus în practică, dar nici măcar nu s-a păstrat ceea ce natura ne-a dăruit. Una din speciile de păsări care vor avea de suferit este și pelicanul comun, deoarece, deși cuibărește în rezervația Roșca Buhaiova, din Delta românească, zona de hrănire se întinde și pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în zona lucrărilor. Canalul Bâstroe nu va mai fi folosit ca rută de migrație pentru sturioni și aceasta o arată experiența canalului Sulina. În ceea ce privește modificările hidro-morfologice, a fost menționat impactul pe care îl au cei aproximativ 2,4 milioane mc de pământ și nisip ce au fost dragați în cursul anului trecut de pe canalul Bâstroe și deversați, în mare parte, în Marea Neagră. În viitor se estimează că vor fi influențate negativ apele subterane în zona lucrărilor, de care cel mai mult beneficiază Pădurea Letea. Dintre măsurile propuse, amintim menținerea unui volum, cât mai mare de apă între brațele fluviului, protejarea unor specii și habitate, conectarea canalelor interioare la regimul hidrologic natural, extinderea habitatelor naturale, refacerea rețelei de canale în vederea îmbunătățirii circulației apei, refacerea terenurilor degradate prin renaturarea unor zone ce nu mai pot fi utilizate în scopuri economice, amenajări agricole și piscicole, în suprafață totală de circa 80.000 hectare. Lucrările de reconstrucție se vor desfășura în principal în Complexul Pardina, una dintre ariile propuse pentru reconstrucție ecologică în cadrul programului "Coridorul Verde". Costurile lucrărilor se ridică la aproximativ 31 de milioane de euro, programul urmând a fi finanțat din surse externe, dar și interne, mai ales din turism. Totul trebuie făcut operativ.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: