Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Implicații ale reducerii cotelor de asigurări sociale

Andreea VASS

Reforma fiscală a fost generoasă cu mediul de afaceri românesc prin introducerea cotei unice de impozitare de 16%. Presiuni semnificative sunt exercitate acum pentru diminuarea contribuțiilor la asigurările sociale care, într-adevăr, ar putea avea efecte veritabile de flexibilizare a pieței muncii și de creștere a puterii de absorbție a economiei românești în termeni de investiții interne și investiții străine directe, dar și de economie și consum. Stimularea muncii și stoparea fluxului forței de muncă înalt calificate spre exterior ar fi un al treilea pilon de efecte stimulative.



Costurile sociale internaționale ale forței de muncă - surse de avantaj comparativ

 

Modalitatea de finanțare a sistemelor de protecție socială constituie o veritabilă sursă de avantaj comparativ național, în sensul că, reducerea componentei sociale a costurilor cu forța de muncă (contribuții sociale plătite de angajatori) potențează competitivitatea pe piețele internaționale. Totodată, această dimensiune socială a costului cu forța de muncă, alături de costul cu salariile și alte compensații de această natură, are implicații multiple asupra costurilor de producție, asupra profitabilității, precum și asupra înclinației firmelor de a-și dezvolta afacerile, de a crea sau nu locuri de muncă.

Relația costului social al forței de muncă cu competitivitatea este mult mai complexă, cu atât mai mult cu cât s-a observat că țările cu o competitivitate ridicată, cheltuiesc, în medie, mult pentru protecție socială (cu o excepție de marcă: SUA). Explicația derivă din stimularea calității factorului uman. Astfel, în țările europene funcționează sisteme de protecție socială dezvoltate și costisitoare (fiscalizarea persoanelor angajate se situa între 11-12% din PIB în Grecia și Irlanda, și circa 30% din PIB în Suedia). Capacitatea guvernelor de a gestiona eficient fondurile sociale ridicate transformă aceste costuri în câștiguri de productivitate și competitivitate, însă ineficiența acestei administrări generează frustrări și lipsă de motivație a muncii. Franța, de exemplu, cu unul dintre cele mai sofisticate sisteme de asigurări sociale se află în prezent în pragul unui colaps de proporții.

Modelarea costului social al forței de muncă are la bază caracteristicile socio-demografice diferite, precum gradul de îmbătrânire a populației, sărăcia, șomajul sau starea de sănătate a populației.

Combinația celor trei surse de finanțare - contribuțiile angajatorului, angajatului și bugetul public - este extrem de variată pe țări dar, putem însă desprinde două modele distincte:

o finanțate în cea mai mare parte de către angajatori și salariați: Belgia, Spania, Portugalia, Franța, Olanda și Germania cu peste 65% din totalul surselor de finanțare, reflectând o puternică logică profesională;

o finanțate în mare măsură de către stat, din resurse bugetare: Danemarca, Irlanda, Regatul Unit și mai puțin Luxemburg, reflectând o logică universală bazată pe impozitarea generală.

În prezent, contribuțiile de asigurări sociale (CAS) în România sunt la un nivel cumulat de 49,5% pentru angajatori și salariați, la care se mai adaugă un comision de 0,75% suportat de angajatori plătit la inspectorale teritoriale ale muncii. Aceste cheltuieli sunt similare cu nivelul CAS din Polonia - 48-49,93%, dar mai mare decât în Cehia - 47,5% sau Ungaria - 46%, Bulgaria - 42,7%, Slovenia - 38,4%. În Slovacia aceste contribuții sunt semnificativ mai mari: 53,85%.

Companiile românești plătesc 22% pentru pensii, 7% pentru fondul de sănătate, 3,5% pentru fondul de șomaj și 0,5% pentru fondul național de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, ceea ce se convertește într-un cost social al forței de muncă de 32,5%. Contribuțiile salariaților sunt de 9,5% pentru asigurările de pensii, 6,5% la asigurările de sănătate și 1% pentru fondul de șomaj, adică 17% cumulat.

În Slovacia, presiunea CAS asupra angajatorilor (40,35%) este mai mare decât în România, dar contribuțiile angajaților sunt mult mai mici (13,5%). Niveluri similare cu ale României ale presiunilor sociale asupra angajatorilor se întâlnesc în Ungaria, ușor mai ridicate în Cehia, dar mai mici în Polonia. Slovenia reprezintă un adevărat paradis în regiune din acest punct de vedere (16,2%), dar cu o presiune mai mare asupra angajaților (22,2%). În ceea ce privește salariații, presiunea CAS este semnificativ mai mică decât în România în următoarele țări: 10,5% în Bulgaria, 12,5% în Ungaria și în Cehia, 13,5% în Slovacia; dar mai mari decât în Polonia - 18,71%. style="mso-tab-count: 1">      

 

Implicațiile bugetare ale reducerii cotelor de asigurări sociale

 

Conform Programului Economic de Preaderare, se precizează că actualul Guvernul are în vedere accelerarea ritmului de scădere a contribuțiilor la asigurările sociale, care urmează să fie diminuate cu până la 10 puncte procentuale pînă în anul 2008. Astfel, contribuțiile sociale ar urma să scadă cu trei puncte în 2006, cu patru puncte în 2007 și cu trei puncte în 2008, reducerile urmând să vizeze în special cotele plătite de angajatori. În program se menționează, totodată, că o decizie în acest sens va fi luată în funcție de nivelul veniturilor colectate la buget.

Vestea bună a și venit: încasările în primele trei luni de la întroducerea noului sistem de impozitare au fost cu aproape 2% mai mari decât în perioada similară a anului precedent. Per total, fondurile sociale aprobate pentru a fi cheltuite în anul curent sunt cu 4% mai mari decât în anul trecut (adică aproape 258.000 miliarde lei în 2005).

La determinarea influenței modificării cotelor de CAS pentru anul 2006, Comisia Națională de Prognoză a luat în considerație următoarele ipoteze

o Reducerea cotei de impozitare a CAS de la 49,5%, la 46,5% în varianta redusă (respectiv o diminuare cu 3 puncte procentuale și de la 49,5%, la 45,5% în varianta accelerată, respectiv o reducere cu 4 puncte procentuale.

o Rezultatele din cele două variante de reducere sunt ajustate sau nu cu îmbunătățirea gradului de colectare, determinat pe baza informațiilor din Legea Bugetului pe 2005 și a rezultatelor obținute din prognoza pe 2005 privind numărul de salariați, salariul mediu brut și cotele de impozitare.

 

Deficitele bugetare generate și modalități de acoperire

 

Modificarea cotelor de impunere pentru contribuțiile de asigurări sociale generează, pe de o parte, reducerea resurselor disponibile pentru finanțarea sistemului de asigurări sociale, iar pe de altă parte, plusuri indirecte de venituri bugetare, care decurg din impozitul pe profit și TVA aplicate la un volum mai mare al profitului companiilor, respectiv venitul salariaților. Rezultatele nete constituie însă deficite bugetare de peste 10.000 miliarde lei în varianta redusă și de peste 17.500 miliarde lei în varianta accelerată, la aceeași eficiență a gradului de colectare. Dacă luăm în calcul ipoteza îmbunătățirii gradului de colectare, aceste deficite scad la circa 2.300 miliarde lei, respectiv 9.600 miliarde lei.

Plauzibilitatea adăugării unor noi deficite bugetare este redusă pentru moment, mai ales în condițiile subfinanțării sistemului de asigurări sociale. Însă gestionarea mai eficientă și reglarea întregului mecanism al sistemului de asigurări sociale constituie sursa mai multor soluții pentru compensarea acestor deficite.

Este cazul, de exemplu, al unor fisuri deja vizibile și ușor corectabile, precum omisiunea din categoriile de persoane care plătesc CAS a liber profesioniștilor, a altor prestatori de servicii sau a persoanelor care obțin venituri din capital (veniturile din dividende, dobânzi etc. nu sunt supuse impunerii CAS). În prezent, liber profesioniștii plătesc doar componenta de 17% din CAS, aferentă unui salariat, fără a lua în calcul faptul că angajatorul plătește restul până la 49,5% tot în numele salariatului. De fapt, prestatorii de servicii persoane fizice, în general, încheie contracte de tip civil, dar cu format comercial, ceea ce se traduce prin nesupunerea veniturilor respective impunerii CAS. De exemplu, în Ungaria s-a luat măsura ca veniturile globale care depășesc pragul de 400.000 de forinți anual, obținute din dividende și diferențe de curs valutar, vânzări și închiriei imobiliare, să fie taxate cu 4% în contul sănătății, începând cu 1 ianuarie 2006.

Transformarea gospodăriilor țărănești în ferme agricole familiale este tot mai des supusă atenției în vederea lărgirii bazei impozabile, însă paleta măsurilor în acest sens este foarte vastă și se intersectează cu multe alte sfere socio-economice.

În fond, o pondere de circa 30% din activitatea economică nu este supusă impozitării. Nu în ultimul rând, apelăm la perpetua soluție care vizează îmbunătățirea disciplinei financiare, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu alte cuvinte fiscalizarea economiei ascunse, estimată la circa 17% din PIB. Potențialul acestor soluții este uriaș, ceea ce a determinat mai nou Guvernul să ia în calcul chiar și alternativa reducerii cu 5% a acestor contribuții sociale în anul 2006 (4% la nivelul angajatorilor și 1% pentru salariați), alternativă care ar genera însă peste 27.100 miliarde lei deficit bugetar. Dar ar scoate la lumină aproximativ un sfert din forța de muncă care lucrează la negru (estimată la 1 milion persoane), recuperându-se astfel prin influențele directe 50% din pierderile bugetare, iar restul din efectele indirecte ale creșterii venitului disponibil al populației și agenților economici.

Important rămâne faptul că nu există justificări raționale pentru nesupunerea acestor categorii de venituri și persoane la plata CAS, în condițiile în care cu toții beneficiază de sistemul de asigurări sociale, conform principiului solidarității și al echității acordării acestor pachete de servicii, chiar al egalității în cazul accesului la serviciile de sănătate.

 

Andreea VASS este expert la Departamentul de Analize și Strategii Economice și Sociale, de la Administrația Prezidențială

 

 

Publicat în : Economie  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: