Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Se alege praful...

Cristian BANU

...de relaxarea fiscală anunțată de Alianța D.A. la preluarea puterii. De la începutul anului se tot vorbea de majorarea TVA, majorare solicitată de FMI imediat ce autoritățile au anunțat trecerea la cota unică de 16% fără a discuta mai înainte cu reprezentanții Fondului. O perioadă, se părea că guvernul a reușit să-i convingă.



Din păcate, iluziile au fost spulberate de ministrul de Finanțe Ionuț Popescu. Deși reprezentanții Alianței s-au repezit să dezmintă zvonul, cel mai probabil decizia a fost deja luată. Până acum, ministrul de Finanțe a fost cel care "stingea" focul pus de declarațiile mai mult sau mai puțin (i)responsabile ale colegilor de cabinet. De data asta tocmai el este cel care aprinde paie în capul unui guvern din ce în ce mai haotic.

 

O decizie previzibilă

 

Spectrul creșterii TVA a plutit în aer încă de la primele discuții cu Fondul, din luna februarie, când această măsură era propusă ca soluție de acoperire a pierderilor de venituri înregistrate de bugetul de stat în urma introducerii cotei unice. În lunile următoare, autoritățile s-au întrecut în a respinge această variantă, de la premierul Călin Popescu Tăriceanu și până la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. De altfel, oficialii Băncii Naționale au fost printre cei mai vehemenți împotriva măsurii de majorare a TVA, având în vedere puternicul impact inflaționist. BNR vehiculează o țintă de inflație de 4% pentru sfârșitul lui 2006, care va fi supusă unei presiuni puternice ca urmare a creșterii TVA cu nu mai puțin de trei puncte procentuale.

Prin acceptarea acestei măsuri propuse de FMI, guvernul admite implicit că nu a avut o fundamentare solidă pentru introducerea cotei unice de 16%, iar acum va avea de suportat costurile unei măsuri complet nepopulare, având în vedere efectul generalizat de scumpire a mărfurilor și serviciilor pe care îl va provoca după 1 ianuarie 2006.

La fel de limpede este că Ministerul Finanțelor are nevoie de bani pentru ca bugetul să poată suporta reducerea nivelului contribuțiilor de securitate socială cu până la trei puncte procentuale de la 1 ianuarie 2006, așa cum prevede aceeași strategie fiscală la care se referă Popescu și care fusese anunțată de... președintele Băsescu la o întâlnire cu oamenii de afaceri.

Iar majorarea TVA reprezintă cea mai sigură soluție de creștere a încasărilor, având în vedere că taxează practic consumul de bunuri și servicii, aflat într-o creștere accelerată în primele patru luni ale anului. Astfel, în aprilie, vânzările de retail au atins un ritm de creștere de aproape 24% față de aceeași perioadă a anului trecut.

O creștere a TVA cu trei puncte procentuale va provoca instantaneu scumpiri, ducând la majorarea inflației cu cel puțin 1-1,5%. Cota redusă majorată de la 9% la 11% va provoca scumpirea medicamentelor și a cărților. Tocmai din acest motiv, BNR se declara împotriva unei asemenea măsuri, care-i va îngreuna trecerea la politica de țintire a inflației.

 

Asta DA relaxare!

 

Mărirea TVA consemnează eșecul cotei unice, întrucat de relaxarea fiscală beneficiază două-trei sute de mii de oameni, însa plata va fi făcută de milioane de români, dar și o renunțare la programul economic al Alianței, care prevedea o reducere graduală a TVA până la 16%!

Reacția dură a oamenilor de afaceri arată ca s-au dezmeticit rapid. Declarația lui Ionuț Popescu trebuie citită în contextul în care ministrul Finanțelor are în coastă delegația Fondului Monetar International. Probabil, ministrul Finanțelor n-a reușit să convingă Fondul că bugetul încasează bani suficienți din cota unică. Oricum, sugestia de a mări TVA nu rezolvă problema deficitului de cont curent, acea diferență negativă între câtă valută "forte" intră în țară și câtă pleacă din România. Fondul știe că, dacă statisticile Finanțelor arată o creștere cu 6% a încasărilor la buget, asta se datorează și faptului că unele firme cu datorii s-au grăbit sa plătească restanțele. Anul viitor asta nu se va mai repeta.

 

O decizie ilogică

 

Numai că orice măsură luată pentru a stopa consumul este ilogică într-o economie de piață. Anunțul măririi TVA reflectă o atitudine defensivă, care nu poate fi justificată prin creșterea consumului. Guvernul ar trebui mai întâi să se gândească ce trebuie să facă pentru a atrage investiții care să stimuleze producția internă.

La fel ca toți administratorii "de stat" din România, și actualii guvernanți nu cunosc decât o singură modalitate de rezolvare a problemelor: mărirea prețului. Așa au făcut toți administratorii întreprinderilor de stat, lăsând populația să sponsorizeze ineficiența lor. Un manager occidental s-ar fi gândit în primul rând la optimizarea costurilor și la identificarea unor alte surse de venit. Justificarea cu frânarea consumului este pur și simplu o prostie care nu se susține. Consumul privat nu este alimentat direct, ci indirect, prin remiterile românilor din străinătate și credit. Nici una, nici alta nu pot fi controlate prea mult și nici micșorate. BNR a încercat să frâneze creditarea, numai că n-a reușit. Iar o creștere generală a prețurilor cu 1-3 procente nu va avea deloc darul să inhibe consumul. Dar, desigur, va aduce mai mulți bani la teșchereaua Finanțelor.

În acest sens, este absolut amuzantă explicația guvernatorului BNR, unul din adversarii de până acum ai măririi TVA, "deoarece s-ar fi suprapus cu majorarea accizelor, cu țintirea inflației al cărei debut nu a fost încă stabilit. Așa încât, șansele derapajelor erau prea mari" care a declarat că "este vorba de o decizie politică, de trecere de la impozitarea directă (introducerea cotei unice), la impozitarea indirectă (prin lărgirea bazei de impozitare). Statul încearcă să scoată bani de la toată lumea, inclusiv din mediul rural unde nu prea se plăteau taxe". De aici s-ar putea înțelege că la țară nu se plătea TVA!

 

Așteptări înșelate

 

Ideea cotei unice este bună, dar a fost aplicată în pripă. Ea ar fi necesitat o anumită pregătire, clarificarea zonelor afectate de relaxarea fiscală, analiza taxelor existente. Aplicată peste noapte, cu inconsecvențe, a dat mesaje contradictorii și acum s-a creat un gol de venituri care presează bugetul. Într-o economie care crește, așa cum este cea românească, normal ar fi fost să creasca și încasările la buget. Logica taxei unice a fost chiar creșterea gradului de colectare, dar ceva n-a fost în regulă în aplicarea reformei. Înghesuit de FMI, care s-a "prins" din capul locului că ceva nu e în ordine în finanțele țării, Guvernul de la Bucuresti se vede nevoit acum să ia înapoi cu două mâini ceea ce a dat cu una.

În esență, reforma fiscală a fost gestionată lamentabil pentru ca șefii Finanțelor au aplicat o cotă unică originală, la mica înțelegere între cei cu interese. Ar fi trebuit să se introducă același nivel al impozitului la veniturile de capital, dar aici s-a sensibilizat ministrul Ionuț Popescu, jucător la Bursă. Ar fi fost logic să impozitezi afacerile imobiliare tot cu 16%, însă aici s-au opus cu îndârjire parlamentarii de toate culorile, proprietari de vile și latifundiari în devenire. De ce cota unică nu merge la noi așa cum a funcționat în restul țărilor care au aplicat-o cu succes? În primul rând pentru că nu a reușit să scoată la lumină veniturile ascunse. Nu s-a făcut nimic în cazul salariilor mari. Din cauza contribuțiilor sociale imense (51,25%), oamenii nu s-au îngrămădit să-și declare salariile, mai ales că folosirea microintreprinderilor pentru a masca salarii este încă foarte facilă. Nici pentru lărgirea bazei de impunere nu s-a făcut mai nimic. În decembrie nu s-a umblat la impozitarea câștigurilor de capital ale persoanelor fizice, iar acum, în iunie, legea stabilește mai degrabă cum să nu platești impozit decât cum să-l plătești.

Era de așteptat ca guvernarea liberală să aducă o nouă filosofie fiscală, prin care să se renunțe la fiscalitatea penalizatoare, care favorizează corupția, și să se treacă la fiscalitatea pe bază de stimulente, singura care aduce creștere economică sănătoasă și asigură transparență și dezvoltare.

Exemplul cel mai definitoriu îl reprezintă micii meseriași. Dacă reparațiile casnice ar fi deductibile fiscal, fiecare cetățean va avea interesul să ceară meșterului instalator o chitanță, pe care acesta va fi astfel forțat să o elibereze și astfel s-ar elimina o bună parte din economia "gri".

Până la urmă, mediul de afaceri nu este atât de deranjat de nivelul taxelor. În definitiv, cu 21-22% România nu va fi printre cele mai "scumpe" țări (25% cota maximă în Europa, în Danemarca, Suedia etc.), ci pe undeva pe la mijloc. Cu actuala cotă, România era foarte aproape de media celor 25 din UE, de 19,564.

Ceea ce deranjează este imprevizibilitatea legislației și incapacitatea guvernanților de a susține un program economic coerent. Până acum, "corecțiile" au fost mult mai mari decât așa-zisa relaxare, ceea ce face ca, în final, cetățenii să piardă.

Adică prin tot ceea ce au făcut până acum, actualii guvernanți au dat dreptate PSD și, în primul rând, lui Ion Iliescu, care, deși a cochetat cu ideea, la sugestia lui "ăl bătrân" au renunțat la ea.

Și astfel o idee excelentă este compromisă total de o administrație incompetentă, adeverind proverbul care spune că "drumul spre iad este pavat cu intenții bune..."(C. B.)

Publicat în : Economie  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: