Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cazul Patriciu și mișcările politice

Ana-Maria TĂNASE

Pentru prima dată în istoria postdecembristă, un membru marcant al puterii, în persoana lui Dinu Patriciu, este acuzat, chiar la început de mandat, pentru fapte grave de încălcare a legii. Un semnal că lupta împotriva corupției nu mai are culoare politică sau să fie altceva la mijloc?  



Arestarea lui Dinu Patriciu, o acțiune cu miză electorală

 

Întâmplător sau nu, de fiecare dată când apare o controversă între cele două partide ale Alianței, între Băsescu și PNL sau între Băsescu și Tăriceanu, suspiciunile ajung în zona legăturilor mai vechi care există între anumiți oameni din PNL și din PSD. Conflictul dintre Traian Băsescu și Dinu Patriciu durează de mult timp, dar el a ieșit la suprafață în campania din 2004 când, pe de o parte, Băsescu îl amenința pe Patriciu cu închisoarea în cazul Petromidia, iar, pe de altă parte, Patriciu dădea ca ultimatum pentru liniștea lui Băsescu sfârșitul perioadei electorale.

Scoaterea lui Theodor Stolojan din cursa prezidențială și privarea PNL de a avea un candidat propriu la președinție au lovit puternic în orgoliul liberalilor, în special în așa-zisa aripă radicală a partidului, reprezentată de Dinu Patriciu și Călin Popescu Tăriceanu. Câștigarea alegerilor de către Traian Băsescu a adus PNL la guvernare și le-a dat un premier, dar a lăsat culoar liber dinspre Cotroceni pentru doleanțele și toanele președintelui.

Invocarea obsesivă a subiectului alegerilor anticipate, îngroparea liberalilor în problemele guvernării sau recentele viziuni de supremație ale președintelui interimar al PD sunt semnale că miza puterii pentru Traian Băsescu și implicit pentru "partidul său de suflet" a suferit schimbări radicale față de cum arăta ea acum un an. Și nu ar fi exclus ca, în viitoarea desfășurare de forțe, PNL să fie cel sacrificat.  

 

Surse interne de conflict în arestarea lui Dinu Patriciu

 

Arestarea lui Patriciu are la bază cel puțin două surse, rezultate din ciocnirile dintre grupuri:

1. de natură economică, generate de ostilitatea dintre:

- grupul de la Rafo (Tender-Iacubov)-Dinu Patriciu (Rompetrol) în disputa pentru Petrom (grupul Liviu Luca - Sorin Ovidiu Vântu). Patriciu susține că, în primăvara anului trecut, Talpeș ar fi avut o întâlnire cu reprezentanții Balkan Petroleum (acționarul majoritar al RAFO) în care ar fi negociat, la schimb, acțiunile (25%) deținute de Rompetrol la OMV. În paralel, acționarii de la RAFO îi propuneau președintelui Rompetrol o fuziune între RAFO și Petromidia. Pentru că nu au obținut ce și-au dorit, reprezentanții RAFO au început să-și negocieze intrarea pe piața de capital cerând 10% din participațiunile la Rompetrol și un loc în consiliul de administrație. În realitate, susține Patriciu, aceștia nu doreau să cumpere acțiuni, ci să ofere la schimb.   

- Dinu Patriciu (Rompetrol) - Dan Voiculescu (grupul Intact-Grivco) pentru RAFO. Competiția grupurilor de interese economice în jurul RAFO a condus la o coalizare a lui Luca-Vântu-Patriciu împotriva lui Tender, pe de o parte, și împotriva lui Voiculescu, pe de altă parte.

2. de natură politică, desfășurate pe mai multe axe:

- gruparea Hrebenciuc - Talpeș - oamenii de afaceri liberali - Dan Voiculescu. Grupurile de interese economice se regăsesc în încrengătura unor relații politice la nivel înalt, prezente atât în cercurile puterii, cât și ale opoziției. Aceste complicități încrucișate au condus la o apropiere dintre PNL și PSD, pe de o parte, și între PNL, PSD și PUR, pe de altă parte.

- gruparea Patriciu (Tăriceanu) - Băsescu. Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că Patriciu și Băsescu nu s-au înghițit niciodată, ceea ce a indus, pe de o parte, tensiuni între Cotroceni și Palatul Victoria, iar, pe de altă parte, tensiuni între partenerii Alianței, dar chiar și în interiorul celor două grupări din PNL (gruparea Patriciu-Tăriceanu vs. gruparea Stoica-Stolojan). Invocarea alegerilor anticipate a alertat și mai mult spiritele dintre aceste grupări. Cu câteva zile înainte de reținerea la Parchet a lui Patriciu, Băsescu avea o întâlnire la Cotroceni cu Tăriceanu în care relua tema alegerilor anticipate. În același timp, liberalii îi trimiteau lui Băsescu, pentru prima dată, un punct de vedere oficial prin care se pronunțau categoric împotriva anticipatelor.

- Patriciu - Talpeș - Băsescu. Este posibil ca Băsescu să-l fi folosit pe Talpeș pentru a obține informații incriminatorii în dosarul Petromidia. Considerându-se prins la înghesuială și lipsit de orice susținere politică în PSD, Talpeș își dă demisia din partid și aleargă la Cotroceni pentru a-și oferi "oficial" serviciile lui Traian Băsescu. Cum miza nu era Talpeș, nu a fost prea greu pentru Băsescusă-l scoată țap ispășitor în procesul Petromidia.

Aceste arii de conflicte transpar în alte două planuri:

1. în plan juridic. Parchetele (Parchetul General și Parchetul Anticorupție) funcționează când ca o zonă-tampon, când ca un spațiu de reglare a conturilor între diferitele grupări prezentate mai sus.

2. în plan mediatic, în special la nivelul celor două trusturi de presă patronate, pe de o parte, de gruparea Luca - Vântu (Patriciu), adică Realitatea TV - "Ziua", iar, pe de altă parte, Dan Voiculescu (Antena 1 și "Jurnalul Național"). Prezent la câteva zile după eliberare la Realitatea TV, Patriciu "îi întinde o capcană" (după spusele sale) lui Talpeș determinându-l să mărturisească autenticitatea memorandumului inițiat împotriva Petromidia și înaintat de ex-consilierul prezidențial (în perioada în care încă era în funcție) unui oficial de la Washington. Procesul deschis de Patriciu la Curtea de Arbitraj Internațional de la Washington implică însă statul român și, după recentele atenționări trimise de Departamentul de Stat american, instituția vizată este guvernul român.

Prin urmare, Patriciu atacă, pe de o parte, fostul partid de guvernământ (mai precis gruparea Iliescu), iar, pe de altă parte, justiția română (Parchetele conduse de oameni numiți de fostul președinte Iliescu, dar și Guvernul).   

 

PNL și conservarea identității liberale

 

Independent sau montat de Băsescu, Patriciu pare să joace rolul calului troian atât în interiorul Alianței, cât și în PNL. Cunoscut ca reprezentant al grupării radicale din PNL, Patriciu și-a nuanțat poziția în ceea ce privește status-quo-ul partidului. El este perfect conștient de faptul că atât Guvernul, cât și PNL, conduse de Călin Popescu Tăriceanu, pierd tot mai mult teren în fața lui Traian Băsescu și a PD. Brusc, Patriciu și Tăriceanu devin artizanii proiectului de unificare liberală, lansat cândva de gruparea Stoica. Am fi tentați să spunem că în sfârșit cele două grupări din PNL au ajuns la un consens în ceea ce privește identitatea doctrinară a partidului. Dar lucrurile nu stau deloc așa. Liberalii sunt mai departe unii de alții decât sunt unii liberali de PD sau chiar de PSD și/sau de Traian Băsescu.

Gruparea Stoica l-a promovat pe Stolojan în funcția de președinte al PNL. Valeriu Stoica a fost unul dintre "gânditorii" Alianței și cel care a avut un cuvânt greu de spus în privința fuziunilor PNL cu ApR și UFD. Tot Stoica este cel care militează acum pentru o reorientare populară a PNL în scopul redefinirii sistemului românesc de partide pe modelul bipolarismului britanic. Spre deosebire de Stoica, pentru (gruparea) Patriciu, un Stolojan aflat în umbra de la Cotroceni este un personaj politic compromis. Visul, istoric am spune, al PNL, rămâne de a fi unicul promotor al liberalismului pe scena politică românească. Scopul final al PNL este de a propulsa un candidat propriu (care să fie evident și câștigător) la Cotroceni, iar acesta nu poate fi Theodor Stolojan, dependent de puterea lui Traian Băsescu. Chiar dacă pare o contradicție în termeni, unificarea liberală este în prezent o variantă de compromis în conservarea orgoliilor și a puterii liberalilor, mai viabilă decât varianta menținerii în Alianță. Liberalii care gândesc realist știu că, în cazul unor anticipate sau la următorul tur de scrutin, PD își poate negocia în forță poziția în Alianță și ar putea să forțeze chiar o inversare a raporturilor dintre cele două partide (în prezent de 1:1,3 în favoarea PNL). Prin urmare, unificarea liberală ar oferi PNL oportunitatea de a avea, chiar dacă își pierde o parte din autoritatea deținută în prezent în interiorul A.D.A., măcar o relație de egalitate cu PD (relație care nu ar mai depinde de scorurile electorale obținute de cele două partide la viitoarele alegeri).           

 

Avantajele politice ale reconfigurării doctrinare a PD

 

PD se află într-un proces dinamic de reconstrucție a puterii și a autorității sale în cadrul mecanismelor interne ale competiției politice. În acest moment, PD își creează două trasee care să-i asigure ulterior supremația pe scena politică românească:

1. Primul traseu este cel la nivel mediatic. Traian Băsescu joacă rolul unui "deus abscons" ce guvernează deasupra instituțiilor și care controlează într-un fel sau altul desfășurarea evenimentelor.

2. Al doilea traseu este cel din planul competiției politice. Nu întâmplător Traian Băsescu l-a preferat în cele din urmă pe Emil Boc (care era, de fapt, și singurul purtător al mesajelor politice ale PD) în defavoarea lui Videanu sau Blaga, văzuți mai degrabă ca tehnocrați.

Trendul popular care a cuprins aproape toate partidele mici face ca acestea să fie din ce în ce mai râvnite ca parteneri de alianțe sau fuziuni în viitor. În plus, panica declanșării alegerilor anticipate, invocate atât de des de președintele Băsescu, împinge și mai mult partidele mici spre coagulare sau măcar spre o alianță politică cu unul dintre partidele Alianței, în special cu PD.

Odată devenit popular, PD va fi cel mai important reprezentant al acestui curent în România. Ca atare, va avea "drept de preempțiune" în fața PNL în politica negocierilor pentru formarea unor uniuni de partide, alianțe sau chiar fuziuni cu PC, UDMR, grupul popularilor lui Corneliu Ciontu și PPCD. Prin urmare, pentru PD proiectul fuziunii cu liberalii nu mai este în avantajul lor. Din cele de mai sus, am putea spune chiar dimpotrivă.  

 

La vremuri noi, aceleași practici

 

Atunci când erau în opoziție, PNL și PD criticau PSD pentru politizarea excesivă a administrației publice locale și practici antidemocratice. Dar se pare că atât PNL, cât și PD, dominați, ca și PSD altădată, de mirajul puterii politice, fac exact același lucru. Pe de o parte, PD propune înlocuirea tuturor președinților serviciilor descentralizate cu reprezentanți ai Alianței, care să lucreze pe durata unui mandat. Pe de altă parte, PNL, din dorința de a preveni cu orice preț organizarea alegerilor anticipate, acționează atât în direcția modificării majorității parlamentare rezultate din votul popular, cât și pentru modificarea compoziției guvernamentale prin racolarea miniștrilor PC în PNL. Dacă schimbarea algoritmului guvernamental este mai mult o chestiune care ține de moralitate, modificarea formulei majoritare în Parlament este chiar o forțare a democrației.

 

Dar ce mai face PSD?

 

În ceea ce privește PSD, vorbim de un partid căruia îi este deocamdată imposibil să se definească pe sine. Viața lui este "întreținută" pe două dimensiuni negative:

1. tensiunile din PSD. Singurul prezent este Ion Iliescu, ceilalți actori raportându-se, într-un fel sau altul, la reacțiile fostului președinte. Un partid reactiv, preocupat mai mult de construcția internă a autorității liderilor săi, un partid care nu mai deține pârghiile puterii pentru a-și putea camufla fisurile interne este categoric un partid slab și atacabil din toate părțile.

2. spațiul presei. PSD este doar o construcție reflectată a reacțiilor de presă a guvernanților. Mai mult, PSD este tratat și sancționat, în opoziție fiind, pentru greșelile guvernării trecute, el continuând să trăiască doar ca un partid "al baronilor", un partid-stat, "corupt" și "antidemocratic", care face presiuni asupra justiției și asupra presei.

Lupta pentru hegemonia politică

Asistăm la o distribuție inegală și atipică a puterii politice. Băsescu este singurul actor-satelit în funcție de care ceilalți lideri, fie că sunt la putere, fie că sunt în opoziție, își definesc pozițiile. În lupta pentru supremația și conservarea puterii politice, Băsescu este deocamdată singur, dar, evident, în condiții de campanie electorală și a unei excesive personalizări a partidelor, va trage după sine și PD.

De partea cealaltă, guvernul Alianței D.A. (PUR și UDMR sunt cvasiabsente) se comportă ca și cum s-ar afla în opoziție și doar atunci când vine vorba de împărțirea funcțiilor politice își amintește că se află la putere. Dacă sunt însă constrânși să-și asume responsabilitatea guvernării, aliații devin inconsecvenți sau evocă "greaua moștenire".

În actualul context, Patriciu rămâne doar un pion prezent conjunctural pe tabla de șah, care se mută, dintr-o direcție în alta, în funcție de interesele rezultate, la un moment dat, din încrengătura grupărilor economice și politice. În timp ce PNL de-abia mai răsuflă târât prin noroiul greu al guvernării și hărțuit constant de fantoma alegerilor anticipate, invocate cu obstinație de la Cotroceni, PD se află în plină luptă electorală și are de gând să o câștige cu orice preț. Chiar și dacă asta ar însemna sacrificarea partenerului său de Alianță.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: