Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Să guvernezi ca să înfrângi PSD-ul

Arthur SUCIU

Discuția privind anticipatele a pornit de la recunoașterea realității că, deși pierduse Capitala, PSD continua să ocupe teritorii importante ale puterii. Rezultatele alegerilor au fost astfel văzute mai mult ca un armistițiu decât ca sfârșitul războiului. Arhanghelul Dreptate și Adevăr trebuia să dea lovitura de grație balaurului PSD, iar pentru aceasta trebuiau organizate noi alegeri.



Pe de altă parte, anticipatele presupun riscul major al pierderii puterii de către Alianță, cumulat cu întârzierea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Înainte de a fi declanșate, se ridică o întrebare legitimă: având în vedere că, din punct de vedere electoral, Alianța aproape că și-a depășit limitele, este posibil ca un nou scrutin să-i îmbunătățească performanța? Nu ar fi mai utilă o altă abordare, pe care am putea-o numi administrativă, în încercarea de a înfrânge definitiv PSD, de a-l trimite cu totul în opoziție?

Primele șase luni de guvernare ale Alianței au fost marcate de tensiunea dintre viziunea radicală a anticipatelor, propusă de Traian Băsescu și susținută (mai mult de nevoie) de PD, și cea a cuceririi puterii prin exercițiul guvernării, promovată de premierul Călin Popescu Tăriceanu și împărtășită de PNL, UDMR, PC și, tacit, de PD.

 

Diferențieri inițiale

 

Campania electorală din anul 2004 a evidențiat predilecția PNL pentru abordarea temelor guvernării (de exemplu: disputa privind cota unică). În paralel, PD și mai ales liderul său, Traian Băsescu, au acumulat capital electoral în special prin atacul frontal la adresa PSD, fostul partid de guvernământ (tema principală: corupția). Această diferențiere a continuat în mare măsură și după alegeri, când s-a constatat insistența PNL pentru asumarea guvernării, dar și eschivele PD în raport cu aceeași guvernare.

Proiectul realizării Alianței "Dreptate și Adevăr" s-a dovedit a fi de succes, conducând la câștigarea alegerilor de către PNL și PD. Majoritatea parlamentară este, însă, fragilă. Numai prin victoria lui Traian Băsescu la prezidențiale s-a putut alcătui un guvern al Alianței. În mod logic, PNL, căruia i-a revenit funcția de prim-ministru, trebuia să fie primul care să solicite organizarea de alegeri anticipate, și asta pentru a-și consolida poziția în cadrul guvernării. Cu toate acestea, anticipatele au fost cerute de președintele Traian Băsescu și refuzate, până acum, de PNL.

 

Sensul Alianței

 

Imediat după instalarea noului Guvern, Traian Băsescu a propus fuziunea celor două partide (PNL și PD) și organizarea de anticipate. La congresul PNL, unde Tăriceanu a fost ales președintele partidului, atât fuziunea, cât și anticipatele au fost scoase de pe lista priorităților. PNL a decis să rămână în cadre liberale și să-și asume cu toată tăria guvernarea. Această diferență de perspectivă s-a adâncit în cele șase luni. Retragerea lui Theodor Stolojan din cursa pentru prezidențiale a vulnerabilizat PNL. Traian Băsescu a preluat în întregime sensul și reprezentarea Alianței, devenind, în ciuda numirii lui Tăriceanu ca președinte interimar al PNL, liderul și simbolul a două partide. După șase luni de guvernare, actualul președinte și-a consolidat această poziție, astfel încât orice veleitate la autonomie și impunerea unui alt sens politic pare sortită eșecului. Or, ceea ce se poate remarca este tocmai această dorință a premierului Tăriceanu și neputința care-i urmează, de a părăsi sensul de interpretare oferit de Traian Băsescu și de a impune un alt sens, liberal. Această viziune amintește de disputele din interiorul PNL în vremea în care Alianța D.A. nu fusese constituită, iar Tăriceanu se manifesta ca unul din adversarii ei.

 

Opoziția la fuziune

 

Nu este inutilă încercarea artizanului Alianței D.A., fostul președinte liberal Valeriu Stoica, de a susține proiectul lui Traian Băsescu legat de anticipate și fuziune. Dându-și seama de pericolul "autonomizării" partidului, Stoica a renunțat chiar la ideea unei fuziuni în jurul PNL (singura formațiune de dreapta), propunând o fuziune cu plecare de la liderul Traian Băsescu. Din nefericire, între Stoica și Tăriceanu relațiile personale nu sunt cele mai bune, și aceasta ar putea fi o problemă politică pentru liberali. În cadrul proiectului Alianței, Tăriceanu încearcă destul de nehotărât o variantă eretică (asemănătoare cu viziunea PNȚCD din perioada 1997-2000). El nu reușește să "autonomizeze" PNL, să-l plaseze în postura de bun și principal guvernant, dar nu reușește nici o apropiere până la fuziune de PD.

 

Noi "soluții imorale"

 

Argumentul principal formulat de Băsescu în sprijinul anticipatelor a fost înlăturarea "soluției imorale PUR". Interpretarea politică era evidentă, fiind vorba de un partid ajuns în Parlament pe listele PSD. Premierul Tăriceanu a ignorat această apreciere, solicitând și primind la schimb sprijinul PUR (PC) în actul de guvernare. Din punct de vedere electoral, soluția PUR este cu atât mai "imorală" în prezent, partidul lui Dan Voiculescu rămânând practic fără electorat. Argumentul "imoralității" a fost folosit de Băsescu și în cazul PNL, care ar fi încercat racolarea unor parlamentari ai opoziției cu scopul de a consolida majoritatea în Legislativ.Imitarea unor practici pesediste a fost criticată destul de dur de Traian Băsescu. Ideea asumării guvernării în condițiile date, susținută până acum ferm de UDMR și PC și tacit de PD, a fost motivată de programul încărcat și responsabilitatea deosebită rezultate din procesul de aderare la Uniunea Europeană. Secundar, această idee are la bază încrederea în incapacitatea PSD de a reveni în grațiile electoratului.

 

Comparația cu guvernul PSD

 

Greutatea autoimpunerii Guvernului Tăriceanu are legătură și cu imaginea fostului guvern. În ciuda acuzațiilor de corupție, fosta administrație a fost considerată eficientă, iar continuarea la guvernare a fost o certitudine până în ultimul moment. Succesul Alianței a fost o mare surpriză. În plus, guvernul PSD a lăsat neterminate o serie de proiecte, pe care actualul guvern a trebuit, vrând-nevrând, să le continue. Preluând aceleași structuri de organizare și un buget adoptat de PSD, Guvernul Tăriceanu a avut de făcut față comparației cu Guvernul Năstase și, în același timp, a dorit să impună un nou stil de lucru, o nouă imagine, un nou proiect politic. A impune guvernarea înseamnă, printre altele, și a înfrânge percepția că numai un guvern PSD poate să conducă eficient.

 

Bilanț de guvernare pozitiv

 

PNL a cumulat în cele șase luni dezavantajele exercitării guvernării cu slaba prestație mediatică a premierului Tăriceanu. Câteva măsuri importante, care atestă o voință politică deloc neglijabilă, au fost luate, dar efectul lor la nivelul imaginii publice pare să fie subminat. Se poate remarca o fertilă activitate a Executivului. Bilanțul general, după șase luni de guvernare, este fără doar și poate pozitiv. Mai mult decât oricare alt Guvern de dinaintea sa, Guvernul Tăriceanu a luat măsurile care trebuiau luate. Prin adoptarea cotei unice de impozitare, a pachetului de legi privind proprietatea și reforma în justiție, prin modificarea formularelor de completare a declarațiilor de avere ale demnitarilor, Executivul a dovedit voință politică. În același timp, încercarea de racolare a unor parlamentari ai opoziției, asumarea "soluției imorale PUR", schimbarea cam grăbită a președinților-directori ai TVR și SRR reprezintă tot atâtea compromisuri. Costurile lor pot fi atât electorale, cât și politice.

 

Criticul guvernării

 

Se poate remarca în același timp prestația excelentă a președintelui Traian Băsescu. În contextul crizei europene, conceptul axei București-Londra-Washington nu mai pare atât de deplasat. Ieșirea cu bine din criza ostaticilor a întărit instituția prezidențială. Asumându-și o responsabilitate care nu-i aparține în totalitate, încercând să se separe de sursa de legitimitate reprezentată de Traian Băsescu, PNL are tendințe de autoizolare ale căror costuri politice abia încep să fie cuantificate. Imaginea Guvernului Tăriceanu a prins un contur nefavorabil prin atitudinea lui Traian Băsescu față de actuala guvernare. Repetarea temei anticipatelor a fost de natură să delegitimizeze Executivul, ca și cum acesta ar fi fost unul de veleitari, adevăratul guvern urmând să fie instalat ulterior. Băsescu și-a luat, de asemenea, libertatea de a critica acțiunile guvernamentale, un moment important fiind criza inundațiilor. Aceasta a avut loc simultan cu cealaltă criză, a ostaticilor. Pe drept cuvânt s-a spus că în perioada crizei ostaticilor evenimentul inundațiilor a fostsubevaluat mediatic. S-au adăugat o serie de bălbâieli ale Guvernului și de gafe ale premierului, care au lăsat impresia de lipsă de coordonare și de aroganță ale autorităților. Prin contrast, salvarea jurnaliștilor s-a făcut printr-o acțiune hotărâtă, coerentă și cu o finalitate pozitivă indiscutabilă.

 

În așteptarea raportului de țară

 

PNL a refuzat să-și asume și să declare în mod explicit că existența actualului guvern se datorează în primul rând succesului electoral înregistrat de Traian Băsescu. La nivel legal, anticipatele reprezintă, așa cum a spus Tăriceanu, o prerogativă a primului ministru (evident, și a Parlamentului). La nivel simbolic, însă, actualul guvern este legitimat de Traian Băsescu (care, însă, cere alt guvern). Proiectul politic însușit de Călin Popescu Tăriceanu este integrarea în UE, dar, până atunci, România așteaptă în toamnă raportul de țară. În contextul crizei create de respingerea Constituției Europene, este în mai mare măsură de așteptat ca acesta să conțină aprecieri politice cu sens negativ, ceea ce va afecta speranțele lui Tăriceanu în realizarea proiectului.

 

Schimbări în PSD

 

Nu numai în cadrul coaliției de guvernare a existat tensiune, ci și în PSD și PRM. Mircea Geoană a câștigat alegerile pentru președinția partidului, în fața lui Ion Iliescu și a lui Adrian Năstase. S-a renunțat astfel la sensul dur, iliescian, al PSD ca partid criptocomunist, dar deocamdată nu se întrevede un nou sens, un nou PSD. Reluarea temei mineriadei din 13-15 iunie 1990, având scopul de a lovi puternic în viitorul președinte al PSD, Ion Iliescu, a eșuat, întrucât membrii PSD l-au ales, in extremis, pe Geoană (care nu are nici o legătură cu acel eveniment). Exista, să spunem, pentru Alianță, o motivație de a învinge prin anticipate un PSD condus de Iliescu. Dar, pentru cazul lui Geoană și al noii conduceri a PSD, este același lucru? Dosarul mineriadei, departe de a da o lovitură PSD, a solidarizat membrii partidului chiar în momentul în care acesta era în pragul unei rupturi. În plus, acest lucru i-a permis lui Mircea Geoană să-i întindă o mână lui Iliescu și, totodată, să se delimiteze simbolic de persoana fostului lider. În ceea ce privește PRM, acesta s-a reîntors în bună măsură la vechiul Vadim Tudor, în așteptarea unui eșec al aderării la UE, în așteptarea unui eșec al guvernării, în general în așteptarea unui eșec.

 

Tăriceanu scade în sondaje

 

Ultimul sondaj de opinie (CURS, 3-10 iunie 2005) arată căderea lui Călin Popescu Tăriceanu pe locul al treilea în topul încrederii în personalități (57%), după președintele Traian Băsescu (71%) și noul președinte al PSD, Mircea Geoană (60%). Același sondaj marchează răsturnarea raportului de forțe în cadrul Alianței D.A.: 44% din votanții A.D.A. preferă PD și numai 38% PNL. Nu în ultimul rând, 49% din votanții A.D.A. cred că PNL și PD trebuie să fuzioneze, iar 33% sunt pentru păstrarea Alianței. Sondajul accentuează tendințe mai vechi, cum este cea de scădere a PNL, dar preia și efecte de imagine ale unor importante evenimente recente (criza jurnaliștilor, inundațiile, schimbarea conducerii PSD).

 

Ne vedem la toamnă

 

Situația este cât se poate de complexă înaintea vacanței de vară a Parlamentului. Câteva probleme importante, de rezolvarea cărora ține și diminuarea substanțială a prezenței PSD în administrație, cu alte cuvinte preluarea definitivă a puterii de către Alianță, ar putea fi amânate pentru toamnă. UDMR este nemulțumită de reevaluarea contractului cu Bechtel pentru construirea autostrăzii Transilvania. În condițiile în care PNL și PD au amânat pentru viitoarea sesiune adoptarea Legii minorităților, UDMR și-a permis să amâne, la rându-i, susținerea politică pentru înlocuirea lui Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu de la președinția Camerelor Parlamentului. Tot pentru toamnă este prevăzută asumarea răspunderii Guvernului pentru un act normativ care să excludă consiliile județene, dominate de PSD, de la dirijarea fondurilor bugetare către primării. Nu în ultimul rând, tot la toamnă (25 octombrie) este așteptată publicarea raportului de țară privind România al Comisiei Europene.

Un raport nu prea favorabil ar impune schimbarea Guvernului, ceea ce are ca efect o scădere a popularității guvernării în general. Între timp, PSD a reînceput să crească în sondaje și peste câteva luni ar putea susține ferm organizarea de anticipate. În aceste condiții, PC, ca și UDMR și-ar putea negocia favorabil prezența la guvernare, asta dacă, între timp, parlamentarii racolați de putere de la PRM nu ar schimba lucrurile.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: