Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Interviu cu Profesor Universitar Doctor în Științe Medicale, Irinel Popescu

Cezar DOBRE

"Rămân la părerea că PIB-ul reflectă în bună măsură gradul de educație al populației și că, dacă vrem o creștere a PIB-ului, trebuie să pregătim generația tânără la standarde internaționale."



Domnule profesor Irinel Popescu, sunteți unul din cei mai mari specialiști ai medicinei românești, un nume recunoscut pe plan național și mondial. În același timp, sunteți senator de Dolj al Partidului Conservator. Ce v-a determinat să intrați în politică?

După decembrie 1989 au fost multe voci care au cerut intelectualilor să se implice în politică. În același timp, am constatat, de-a lungul timpului, impactul major pe care-l au deciziile politice chiar și asupra unor profesii cum este cea de medic sau de profesor. De aceea am considerat că, cel puțin deciziile care ne privesc, ar fi bine să le luăm noi, cei direct implicați.

 

În Senat, conduceți Comisia pentru învățământ, știință și tineret. Care sunt principalele proiecte în calitate de senator, în general, și în calitate de președinte al respectivei comisii în special?

Deocamdată principalele proiecte legislative la care lucrez sunt în cadrul Comisiei de sănătate, unde sunt de asemenea membru, și se referă la modificarea Legii de înființare a Agenției Naționale de Transplant (proiect deja depus și aprobat în comisie) și la o nouă Lege a transplantului de țesuturi și organe (proiect care se dezbate în prezent în cadrul Agenției Naționale de Transplant). Prin aceasta doresc să finalizez în plan legislativ o activitate de peste 10 ani în domeniul organizării transplantului în România.

În ceea ce privește învățământul, aștept cu deosebit interes proiectul Legii calității în învățământul superior. Consider că, vorbind de calitate, trebuie să începem în primul rând cu cadrele didactice și că trebuie să aplicăm criterii mai riguroase. Ca să ajungem la standarde europene trebuie, desigur, și o finanțare adecvată, dar trebuie, mai ales, o schimbare de mentalitate. În primul rând față de cercetarea științifică și importanța ei pentru promovare în ierarhia universitară. Sunt unul din partizanii promovării scientometriei în evaluarea cadrelor didactice și cred că a trecut timpul când ne puteam fura singuri căciula alcătuind CV-uri pompoase bazate mai curând pe ficțiune decât pe realitate. În prezent un CV cu adevărat competitiv este cel care poate fi regăsit oricând în fluxul științific internațional, care, la rândul lui, este foarte ușor de accesat pe Internet. Cunosc cazuri de cadre didactice care își atribuie fără să clipească cercetări sau realizări care nu există nicăieri și care își închipuie că asemenea lucruri mai pot fi acceptate fără a fi verificate și măsurate riguros.

 

În acest moment, acordarea unui procent de 6% din PIB pentru finanțarea învățământului pentru anul 2005 pare puțin plauzibilă, o dată cu avizul negativ dat de Guvern și Comisia pentru buget-finanțe din Senat. Veți milita pentru un procent de 6-7% în anii următori?

Bineînțeles. Rămân la părerea că PIB-ul reflectă în bună măsură gradul de educație al populației și că, dacă vrem o creștere a PIB-ului, trebuie să pregătim generația tânără la standarde internaționale. Nici eu personal și nici Comisia pentru învățământ, știință și tineret nu am fost de acord cu avizul negativ la care vă referiți și nici nu vom fi niciodată de acord. Știu foarte bine că nu e ușor să alcătuiești un buget echilibrat și că există numeroase cereri de majorare a sumelor alocate în diverse sectoare, dar nu pot decât să repet că, în lipsa unei educații adecvate a cetățenilor acestei țări, restul eforturilor riscă să devină inutile. Consider că un procent normal ar fi de 6%.

 

Și pentru că învățământul, la fel ca sistemul sanitar, continuă să fie domenii insuficient finanțate în România, care credeți că sunt, în acest moment, perspectivele sistemului sanitar românesc?

Nu sunt foarte optimist, în primul rând datorită subfinanțării cronice și în al doilea rând datorită lipsei unor manageri cu o viziune adecvată.

Ca să vă dau un singur exemplu, ideea de a concesiona singurul spital cu adresabilitate națională pentru cazuri dificile și medicină terțiară (mă refer la Institutul Clinic Fundeni) fără a studia îndeajuns modul în care ar putea fi realizat acest lucru denotă amatorismul și lipsa unei strategii adecvate la unii din actualii decidenți în domeniul sanitar.

Cât despre finanțare, aș reaminti doar faptul, cunoscut de altfel, că nici măcar cei aproximativ 100 de dolari pe locuitor pe care-i cheltuiește România pentru sănătate (față de peste 4000 în SUA și peste 2000 în Europa) nu e sigur că ajung cu toții în sănătate.

 

Vorbeați, nu de mult, despre o adevărată criză a donatorilor în România și despre locul codaș pe care țara noastră îl ocupă în Europa în ceea ce privește numărul de donatori la un milion de locuitori. Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, soluțiile pe termen mediu și lung pentru această criză?

Soluțiile țin de îmbunătățirea condițiilor de ansamblu ale sistemului sanitar. Avem nevoie, în primul rând, de servicii de terapie intensivă mai bine dotate și mai bine finanțate. În același timp avem nevoie de un suport real al transplantului, în general, ceea ce înseamnă alcătuirea unor programe ale Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după modelul programelor pentru tuberculoză, diabet, boli cardiovasculare etc. În tot acest context, aș dori să remarc poate singurul lucru cu adevărat pozitiv, și anume atitudinea populației față de donare, care este cel puțin la nivelul celei din Occident, dacă nu chiar mai bună.

 

În urmă cu câteva luni, presa românească acorda spații largi decesului unui tânăr român al cărui cadavru a fost trimis în țară fără cea mai mare parte a organelor interne, demonstrând o anumită reticență a societății față de ideea transplantului. Credeți că există o contradicție între necesitățile medicinei moderne și perspectiva tradiționalist-religioasă asupra morții?

Nu cred că în cazul respectiv a existat o reticență față de ideea transplantului, ci poate față de faptul că organele au fost prelevate fără acordul familiei. Totuși, aceasta este legea în unele țări ale Europei și noi trebuie să o respectăm. În același timp, în România am păstrat condiția obținerii acordului familiei, tocmai pentru a nu avea astfel de situații. Și, așa cum am menționat, de cele mai multe ori familiile sunt de acord cu donarea de țesuturi și organe.

 

Medicina este pentru dumneavoastră o vocație. Puteți spune și despre politică același lucru sau considerați activitatea politică o etapă trecătoare în cariera dumneavoastră?

Nu știu în ce măsură medicina este pentru mine o vocație, dar mi-ar plăcea să cred că este așa. În aceste condiții, sper că veți fi de acord că o singură vocație, mai ales dacă se cheamă medicină, este de ajuns. Astfel încât, în cazul meu, nu aș compara politica nici măcar cu vioara lui Ingres.

 

 

 

Interviu realizat de Cezar DOBRE

Publicat în : Interviu  de la numărul 27

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: