Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Domnul George

Cristian BANU

Rapidistul George Copos nu se poate desprinde de imaginea de om de fotbal. Deși un om de afaceri de succes, el nu a reușit să-și modifice imaginea publică, rămânând asociat cu clubul giuleștean, chiar și după ce a fost nominalizat în guvern.



Nominalizarea lui George Copos a stârnit cele mai mari surprize și - spun gurile rele - se datorează faptului că președintele nu a fost de acord cu Eugen Ovidiu Chirovici, nominalizarea inițială a puriștilor, pardon, conservatorilor. Asta mai ales că adeziunea domnului George fusese semnată cu puțin timp înainte. Spre deosebire de domnul Gigi, care a ales să-și facă partid propriu, domnul George s-a orientat bine.

Profitând și de logoreea domnului Adriean Videanu, domnul George a stat bine ascuns și lumea chiar se întreba ce face domnia sa prin guvern - cu excepția trasului sforilor pentru a pune mâna pe hotelul Athénée Palace - pe care se pare că l-a obținut.

Rămas însă fără campionul gafelor, plecat să-i fericească pe bucureșteni, guvernul Tăriceanu avea nevoie de un înlocuitor. Sesizând momentul prielnic, domnul George s-a repezit să intre în atenția publicului. "Întrebați-mă despre Codul Fiscal", le-a spus el de-a dreptul indignat ziariștilor care-l întrebau dacă mai iese Rapidul campioană sau îl rugau să comenteze vreo declarație a domnului Gigi.

Cum ziariștii ingrați nu au vrut să-l întrebe - fără să-și dea seama că asta este spre binele său -, domnul George a început el să vorbească. Numai că din vorbele sale ne dăm seama că habar n-are de economia de piață și de regulile sale, ceea ce ne face să ne punem serioase întrebări referitoare la capacitățile sale manageriale care l-au propulsat în Top 300.

Una din marotele sale este că "băncile nu ajută economia!". În gândirea sa utecistă, băncile ar trebui să ajute industria și să reducă dobânzile conform "indicățiilor" sale prețioase.

"Nu suntem instituții de binefacere." "Cum ar reacționa ministrul Copos dacă o autoritate guvernamentală i-ar cere să reducă profitul unui hotel de-al său prin reducerea prețului pe cameră?" Așa au sunat replicile bancherilor la "rugămințile" privind reducerea dobânzilor la creditele în lei adresate comunității bancare de ministrul George Copos.

"Vă rog să reduceți dobânzile. Vă rog să sprijiniți industria. Vă rog să-i sprijiniți pe exportatori", a spus Copos în cadrul dezbaterilor organizate luna trecută la Târgul de Bani FINFAIR 2005. El susține că băncile ar trebui să accepte să-și mai îngusteze marjele de profit și să finanțeze investițiile în industrie pentru că altminteri nu vor mai avea cui să dea credite.

"Ministrul Copos vine cu punctul de vedere al unui consumator. Bine că la această întâlnire nu sunt prezenți și alți miniștri, de la agricultură sau mediu. Am fi aflat atunci că trebuie sprijiniți nu doar exportatorii, ci și cei din agricultură, și proiectele de mediu", a spus Bogza.

"Să nu plângem industria. Există disponibilități mari de fonduri în valută, la dobânzi de 5-6%. Oricât am vrea, nu sesizăm o cerere substanțială de credite în lei și nu cred că aceasta va apărea cât timp se menține diferențialul de dobândă față de valută", a adăugat Dan Pascariu, arătând că băncile nu pot acorda credite substanțiale în lei pe 10-20 de ani, în condițiile în care nu dispun de refinanțare pe termen lung în moneda națională, scadența medie a dobânzilor atrase nefiind mai mare de 6 luni.

La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adăugat că asimilarea băncilor cu instituțiile de caritate reprezintă o greșeală, care nu poate apropia sistemul bancar de economia reală. El consideră, însă, că băncile vor fi forțate să reducă dobânda, sub presiunea concurenței, inclusiv din partea finanțatorilor externi cărora le va fi deschis complet accesul pe piață.

În condițiile în care la BNR zac nefolosiți peste 6 miliarde de euro care nu-și găsesc întrebuințarea într-o economie săracă în capacități manageriale, cererea domnului George, dacă ar fi luată în serios, ne-ar readuce înapoi în anii '90 când băncile se întreceau a acorda credite oricui cerea, cu rezultatele cunoscute.

Este greu de înțeles ce caută domnul George în politică. Era un om de afaceri relativ popular, patronul uneia dintre cele mai iubite echipe de fotbal din România. În cinci luni, lumea a aflat însă că clubul său a primit niște subvenții într-un mod cam la limita legalității, că asupra unora dintre afacerile sale planează câteva umbre, că, în realitate, nu prea înțelege mare lucru din economia de piață și din economia pe care, chipurile, trebuie să o administreze în calitate de vicepremier. Stai și te-ntrebi, la ce i-a trebuit? Și lui, și celui pe care l-a înlocuit în rolul de papagal al guvernului Tăriceanu, marmoreanul Videanu, al cărui destin îl repetă. Numai că acesta a fost mai inteligent și s-a retras la primărie, acolo unde vizibilitatea sa este mult estompată. Printre altele și de impetuozitatea lui domnu' George.(C. B.)

Publicat în : Ultimul cuvânt  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: