Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

În Valea Jiului, monumentele cad, crucile se ridică

Cora MUNTEAN

Hunedoara este una dintre cele mai ciudate și contrastante zone din România. Valea Jiului, deși face parte din județ, are un statut aparte, este de fapt un mic stat unde locuiește mai mult de jumătate din populația județului. Acolo, pare a fi rămas totul încremenit în negru. Nu există nici legi, nici reguli, dar, în haosul instalat, guvernator este minerul. Care are haină de miner de coborât în subteran și haină de miner de ieșit în oraș, de sărbători. Acești oameni nu s-au îmbrăcat niciodată în civil, iar zilele se numără abia la ieșirea din șut.



A fost o vreme în care ei câștigau cel mai bine, dar asta i-a făcut să devină robii băuturii. Și ei, și nevestele lor. "Aici bătăile și crimele au loc din cauza sticlei pe care soțul sau soția o găsesc goală. Mai de mult când era zi de salariu se închideau toate barurile și erau păzite de polițiști. Acum au găsit o soluție, dau salariile în ziua de vineri, iar până luni se satură de băutură", ne spune un localnic. Apartamentele lor arată dezastruos, nici unul nu a găsit necesară o investiție minimă în confort. Copiii lor, nu puțini, învață din ceea ce văd, dar se pare că viitorul lor e prea puțin important.

 

Migrația inversă

 

După disponibilizările în masă ale minerilor, sute de familii au luat drumul Moldovei, de unde au venit cu ani în urmă ca într-un veritabil El Dorado. În urma lor au rămas orașele din Vale - Vulcan, Aninoasa, Uricani, Petrila, Lonea, Lupeni - devastate. În blocurile părăsite au intrat țiganii, cu copii și cai laolaltă. Imediat după ce treci de Hațeg, ai senzația că intri într-o altă lume. Sinistră și părăsită, lipsită de orice semn al civilizației.

Nici Hunedoara sau Călanul nu sunt într-o situație mai bună, acolo totul este distrus, scheletele fostelor combinate sunt ca niște năluci negre peste oraș.

1998 a fost anul în care guvernanții au hotărât privatizarea acestor coloși industriali și așa a început jaful, care nu a dus doar la falimentul economic, ci și la decăderea oamenilor. Care, pentru o bucată de pâine pe masa copiilor, erau în stare să scurme precum cârtițele și să se expună radiațiilor, să pășească zilnic pe drumul către mormânt. Și ei nici măcar nu pot avea bucuria post-mortem de a li se pune la cap o cruce din marmură, pe care au pus alții monopol. Pentru ei era suficientă o cruce din două lemne bătute într-un cui, care scârțâia sinistru în vânt, după ce bătea ploaia. Pentru mulți, mina a devenit un mormânt, cavou comun, în care moartea este, ca și viața, un iad.

Notabilitățile din Vale s-au lamentat mereu că oamenii nu au bani nici pentru strictul necesar, reușind să obțină miliarde de lei de la guvern, bani care nu ajungeau niciodată la cei nevoiași, ci tot în buzunarele aleșilor locali.     

 

Bombele ecologice

 

Lângă Hunedoara, zeci de mii de locuitori trăiesc lângă două bombe ecologice, haldele de steril aparținând Combinatului Siderurgic. Una este acoperită cu vegetație, iar hunedorenii cred că este ecologizată. Unii scurmă prin pământ după cocs și mor în fiecare zi câte puțin, intoxicați. Își cultivă legumele pe halde și se bucură că au ce mânca. Nu știu și nici nu le pasă că la fiecare masă înghit otravă. Pe dealurile din jur oamenii și-au construit niște cocioabe cărora le zic case, dar în care nu au loc să doarmă, astfel că se culcă cu rândul. Au fost nevoiți să plece din blocuri deoarece nu și-au mai putut permite să plătească întreținerea. O femeie cu trupul și fața mâncate de boală și suferință suspină: "Am doi copii. Fetița, care are acum un an și opt luni, nu a fost nici măcar o zi sănătoasă".

Oamenii se bucură că nu sunt atât de grav bolnavi încât să nu poată merge cu căruța sau pe picioare până la spital, pentru că la ei Salvarea nu vine niciodată. Când plouă, este dezastru. Nu mai pot urca nici căruțele, nici caii, nici oamenii pe jos. Pământul este ori alunecos, ori moale, de se afundă cizmele în el.

Până și pe acești nenorociți bătuți de soartă s-a găsit să-i escrocheze cineva, niște interlopi care se dau funcționari și le cer taxă pentru că stau acolo.

Autoritățile se scuză foarte ușor. Primarul Hunedoarei spune că a încercat să-i mute de acolo, dar că aceștia nu vor deoarece trăiesc din furtul și vânzarea cocsului.

 

Dincolo de siderurgie și minerit

 

Hunedoara nu înseamnă numai mine și siderurgie; este județul cu cele mai multe monumente istorice din țară (peste 500), dar și rezervații naturale de o valoare inestimabilă, națională și internațională (Parcul Național Retezat, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina). Cele mai multe dintre monumentele istorice sunt lăsate de izbeliște, iar rezervațiile naturale sunt distruse încet de intervenția irațională și lacomă a omului.Cel mai recent scandal este cel legat de fabrica de ciment de la Chișcadaga aparținând firmei germane Heidelberg Cement Group, care distruge echilibrul ecologic din aria protejată Calcarele din Dealul Măgura. Aici sunt numeroase specii de animale și plante extrem de rare protejate de lege. Pe colinele ce urmează a fi decopertate se găsesc resturi fosilizate de animale din perioada sarmatică. Academia Română a atras atenția că extinderea carierei se face în afara cadrului legal, fără respectarea normelor europene în materie de mediu. Pe lângă laleaua sălbatică și ienupăr - plantă care a determinat decisiv acordarea statutului de arie protejată -, aici se găsește și cel mai nordic punct european în care trăiește vipera cu corn, specie ocrotită de UE.

Deasupra tuturor se ridică politicienii, pentru care aceste aspecte sunt minore comparativ cu interesele lor. Pentru liberali precum Dan Radu Rușanu și Mircia Muntean, democrați ca Adriean Videanu și să nu mai vorbim de social-democrați ca Aurelian Serafinceanu, Mihail Rudeanu, sărăcia din Valea Jiului a fost motorul care i-a aruncat în topul celor mai bogați oameni din zonă, unii chiar din țară.

 

Deva, oraș "european"

 

Liberalul Mircia Muntean este de nouă ani primarul Devei. Și-a câștigat popularitatea cu un limbaj rudimentar, dar cu priză la electorat. A început să intre în combinații cu lumea interlopă, ceea ce i-a atras nu doar câteva dosare penale, dar și o proastă reputație. A ridicat statui oribile, una dintre ele, a împăratului Traian, amplasată în Piața Primăriei. Despre acest monument oamenii spun că ar fi fost comandat special, ca împăratul să aibă trăsăturile lui Mircia Muntean. Mai este un grup amplasat în partea centrală, "Flacăra Olimpică și Gimnastele". Prima aduce cu o ceapă desfăcută, iar cealaltă reprezintă un afront adus sportului românesc prin care românii s-au făcut cunoscuți în lume.  

Pentru a da cu totul peste cap liniștea devenilor, edilii le-au asigurat oamenilor adevărate concerte de clopote. Liberalii au adus din Austria șase clopote care intonează "Oda bucuriei" a lui Beethoven, devenită "Imnul Europei". De trei ani, din oră-n oră, devenii aud această melodie, care, când se defectează ceva, devine un lălăit enervant, astfel că au ajuns să se sature de integrare. Însă asta nu e tot. La o altă catedrală, tot în centru, s-au mai adus cinci clopote, cel mai mare fiind de trei tone. Când încep toate să bată, oamenii sunt îngroziți.

Poate cea mai cinică și sinistră imagine din Deva este cea dată de comerțul cu cruci de marmură. La fiecare poartă sunt câteva bucăți, iar localnicii te îmbie să le cumperi cu atâta căldură de parcă ar vinde obiecte artizanale.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: