Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Politicile agricole ale României

Claudiu PĂDUREAN

Diferențele de dezvoltare în domeniul agriculturii dintre diferitele regiuni au cauze vechi de aproape un secol. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nicolae Lazin, spune că politicile agricole ale guvernelor nu pot fi aplicate unitar la nivel național. Și asta pentru că diferitele tipuri de publicitate imobiliară produc diferite tipuri de afaceri în agricultură.



Din cauza cărților funciare, politici agricole diferite

 

Dacă în Transilvania și Banat-, investițiile străine sunt considerabil mai mari decât în estul și în sudul țării, prețul terenurilor agricole a crescut la rândul său. Regimul cărților funciare oferă mai multă siguranță juridică decât cel al registrelor de transcripțiuni și inscripțiuni. Mulți dintre investitorii străini din domeniul agriculturii provin din spațiul germanic, adică din Austria și Germania, și au încredere în cărțile funciare, în timp ce sistemul registrelor imobiliare din Vechiul Regat le stârnește suspiciunea. Oamenii de afaceri din străinătate au cumpărat, prin intermediari sau cu ajutorul unor companii înregistrate în România, suprafețe imense de teren la prețuri extrem de scăzute. Pentru că în timpul regimului comunist terenurile nu puteau fi vândute și cumpărate, există suprafețe care au trecut prin posesia mai multor proprietari care însă au încheiat simple contracte de mână. Investitorii au propus țăranilor să le vândă aceste terenuri la prețuri mici, iar ei să se ocupe de formalitățile costisitoare și greoaie legate de intabularea terenurilor. Practic, înscrierea drepturilor de proprietate în cărțile funciare nu costă decât câteva zeci de mii de lei. Însă onorariile notarilor care trebuie să legalizeze contractele vechi de zeci de ani ori să clarifice situațiile moștenirilor rezolvate de rude "la mica înțelegere" presupun sume însemnate de bani. În anumite împrejurări, românii au găsit o metodă pentru a scurtcircuita birocrația. Este vorba de o farsă juridică. De pildă, doi consăteni încheie o tranzacție referitoare la un teren agricol. Cei doi semnează doar un antecontract de vânzare-cumpărare, adică un contract de mână care nu are, potrivit dreptului românesc, o forță juridică prea mare. După ce achită prețul, cumpărătorul se înțelege cu vânzătorul ca să deschidă un proces. Cumpărătorul îl acuză pe vânzător că a refuzat să încheie contractul notarial pentru terenul în litigiu, vânzătorul recunoaște în fața instanței acest lucru, iar judecătorului nu-i rămâne altceva de făcut decât să pronunțe o sentință prin care terenul trece în patrimoniul cumpărătorului. Sentința respectivă ține loc de act notarial, iar cumpărătorul poate să-și înscrie terenul în cartea funciară fără să mai cheltuiască bani cu notarii.

 

Diferențele datează de la Marea Unire

 

Diferența dintre regiunile românești datează încă de la formarea României Mari, în anul 1918. În Transilvania, Banat și Bucovina există cărți funciare alcătuite încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. În aceste cărți se ține evidența proprietăților. În Sud și Est există registre de transcripțiuni și inscripțiuni care țin evidența proprietarilor, nu a bunurilor acestora. În București și în câteva localități din județul Giurgiu, există un sistem intermediar, cărțile de evidență funciară, care le imită pe cele din Transilvania. Sistemul de evidență al imobilelor trebuia unificat în baza unei legi promulgate în anul 1938 de Regele Carol al II-lea. Nici până acum această lege nu a fost pusă în practică. Însă și acolo unde există cărți funciare, ele sunt de mai multe feluri. Unele dintre ele, cele mai vechi, sunt în limba germană. Altele sunt redactate în limba maghiară și doar cele mai recente sunt în limba română. Și azi, la mai mult de o jumătate de veac după ce administrația românească a fost restaurată pe tot cuprinsul Transilvaniei, după ocupația horthystă, există oameni care cheltuiesc sume imense de bani pentru traducerea cărților funciare în limba română. Ei fac acest demers sub presiunea economiei de piață. În lipsa unei situații juridice clare a terenurilor, fermierii nu le pot folosi pentru a garanta credite bancare. Tocmai pentru că sistemul de cărți funciare oferă o credibilitate mai mare dosarelor de creditare, în Transilvania fermierii au acces relativ mai ușor la aceste credite. Oricum, noua echipă de la Ministerul Agriculturii a decis să sprijine investițiile în domeniu. Secretarul de stat Nicolae Lazin a anunțat că vor exista două fonduri, Fondul de Garantare a Creditelor Agricole și Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Aceste fonduri vor garanta creditele pe care le iau fermierii pentru a putea cofinanța proiectele SAPARD, derulate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Anul acesta, Ministerul Agriculturii va putea aloca 500 de miliarde de lei pentru aceste fonduri. Însă suma ar putea fi suplimentată cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondială. Practic, fermierii nu vor mai trebui să aducă garanții pentru banii luați cu împrumut, ci doar pentru sumele corespunzătoare dobânzilor și comisioanelor bancare. Nicolae Lazin spune că până acum administratorii acestor două fonduri speciale estimau că doar în cinci cazuri dintr-o mie ar putea să aibă probleme cu returnarea banilor. El spune că, și în cazul în care rata creditelor neperformante ar crește de zece ori, ar fi un risc acceptabil, pentru că miza cea mare este absorbirea a 600 de milioane de euro, alocate de Uniunea Europeană pentru România în cadrul programului SAPARD.

 

Inundațiile din Banat- schimbă strategia

 

În plus, autoritățile, după criza inundațiilor din Banat-, vor să schimbe sistemul se asigurări. Astfel, Ministerul Agriculturii, firmele de asigurări și organizațiile profesionale ale fermierilor ar urma să cotizeze pentru formarea unui fond care să-i despăgubească pe proprietarii afectați în urma unor catastrofe care nu sunt acoperite de polițele de asigurare. Acum, reprezentanții ministerului negociază cu cei ai firmelor de asigurări procentele din primele de asigurare plătite de clienți pe care acestea ar trebui să le verse în fondul cu pricina. În paralel, Ministerul Agriculturii este decis să mărească, de la 20 la 50 la sută, proporția în care subvenționează primele de asigurare plătite de fermieri. Și asta pentru că oricum subvențiile cu pricina sunt mai mici decât pierderile e inundații care acum trebuie acoperite de la bugetul de stat. În Banat, au fost inundate 92.000 de hectare de teren. Culturile de pe 26.000 de hectare au fost distruse în proporție de 100%. Doar pentru o suprafață totală de 9.000 de hectare fuseseră încheiate contracte de asigurare. Cele mai multe contracte de asigurare au fost încheiate de companiile care au investit în agricultură. Pentru micii fermieri, contractele de asigurare sunt prea scumpe. Micile gospodării unde oamenii fac agricultură doar ca să-și asigure o parte din hrană sunt mai tot timpul în criză de bani. Iar în unele cazuri, în care oamenii dispun de sume oarecare de bani, preferă să le cheltuiască pe altceva decât pe asigurări. Pentru mulți săteni, cumpărarea unui televizor sau a unei combine audio sunt mai importante decât polița de asigurare. Numai că mentalitățile încep încet-încet să se schimbe după șocul inundațiilor din Banat. Marile companii de asigurări au sesizat acest trend. Deja există mai multe firme, cum ar de pildă Ardaf, care se gândesc să adopte o strategie de marketing specială pentru zonele din vestul țării, unde, sub spectrul inundațiilor, oamenii încep să-și pună tot mai serios problema asigurării culturilor agricole.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: