Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Regionalizarea politicii

Claudiu PĂDUREAN

Centrul de greutate al politicii regionale se mută în Vestul țării. În Transilvania și Banat se face un alt fel de politică decât în Vechiul Regat. În alegerile organizate după prăbușirea comunismului, alegătorii din Vestul țării au votat altfel decât cei din Est ori din Sud.



Fenomenul a fost explicat în multe feluri. Pe de o parte, analiștii vorbesc de tradițiile politice diferite din Transilvania. Aici, românii au fost nevoiți să se organizeze în structuri politice mai rezistente și mai flexibile decât cele din Vechiul Regat. Dacă miza luptei politice din România Mică era ajungerea la Putere, miza bătăliei pe care o dădeau fruntașii Partidului Național Român era însăși supraviețuirea națiunii române din dubla monarhie. Oricum, sistemul austro-ungar era mult mai represiv decât cel din regatul român. Procesul memorandiștilor demonstrează acest lucru cu prisosință. Așa că politicienii din zonă, condamnați să fie mereu în Opoziție, indiferent dacă sediul Dietei era la Sibiu, la Cluj, la Viena sau la Budapesta, au învățat chiar pe pielea lor că politica presupune riscuri. Apoi, în Transilvania și Banat- există o diferență de mentalitate din pricina situației confesionale diferite față de cea din Vechiul Regat. Pe de o parte, exista radicalismul intelectualilor greco-catolici, iar politicienii de confesiune ortodoxă au reprezentat latura moderată a clasei politice românești. Însă opresiunea politică a românilor din Imperiul Austro-Ungar, precum și dualismul deopotrivă confesional și atitudinal nu explică în mod satisfăcător comportamentul diferit al ardelenilor în politică. Ci și apropierea de Occident. Faptul că o mare parte a ardelenilor și bănățenilor au avut tot timpul acces la programele radio-tv transmise din Ungaria, Serbia și chiar Slovacia a educat spiritul critic al acestora. Acum, tot din această zonă a țării încep să fie promovate schimbările care ar putea reconfigura harta politică a României. Tot mai mulți dintre liderii cu greutate în politică provin din Ardeal.

 

PSD

 

PSD este ultimul partid în care ardelenii au reușit să dea tonul. Noul președinte al principalului partid de opoziție, Mircea Geoană, a fost promovat de grupul de la Cluj, condus de fostul vicepremier Ioan Rus și care-i reunește pe liderii a 14 filiale PSD din vestul țării. Să ne amintim câteva lucruri. Mircea Geoană a anunțat că ar putea candida la șefia PSD în seara în care liderii filialelor PSD din Ardeal au semnat Declarația de la Cluj. Documentul cerea reformarea PSD. Mai precis, impunerea votului secret la congres, principiul candidaturilor individuale și cel al acordării unei autonomii sporite pentru organizațiile județene. Pasul următor a fost crearea unei alianțe între grupările considerate reformatoare din PSD, în special grupul de la Cluj și cel al foștilor miniștri Mircea Geoană, Cristian Diaconescu și Mihai Tănăsescu. Actualul președinte executiv al partidului, Adrian Năstase, a fost contrariat de radicalismul acestei grupări care avea în cele din urmă să iasă câștigătoare. Cu doar câteva zile înainte de Congresul PSD, Năstase a participat la Conferința Județeană a PSD Cluj. El recunoștea în fața ziariștilor că a venit la Cluj să "tragă frâna de mână". Politica viitoare în PSD pare să fie trasată tot din Ardeal. Grupul ardelenilor a adoptat recent Declarația de la Târgu-Mureș, în care cere regionalizarea partidului. Adică înființarea unor structuri regionale la nivelul provinciilor istorice ale României, care să acționeze ca o interfață între conducerea centrală și cea județeană a PSD.

 

PNL

 

Gruparea regională a liderilor nu este specifică doar PSD. Fostul președinte al PNL, Theodor Stolojan, a fost determinat să candideze la șefia Partidului Liberal tot în urma unei mișcări puse la cale în Transilvania. În stațiunea Beliș din județul Cluj, liderii filialelor PNL din Transilvania, Banat- și Moldova au semnat o declarație prin care-i cereau lui Stolojan să preia conducerea PNL. O parte din semnatarii declarației au fost incluși în echipa lui Stolojan. De pildă senatorul PNL de Cluj Norica Nicolai. După retragerea lui Stolojan, tradiția întrunirilor regionale la ceas de cumpănă a continuat. Liderii PNL din Transilvania și Banat s-au întrunit la Cluj cu câteva zile înainte de ultimul congres al partidului și au decis să susțină candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu.

 

PD

 

Însă cazul cel mai spectaculos este cel al Partidului Democrat. Actualul lider al acestei formațiuni politice este primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc. El a primit conducerea partidului după ce fostul lider, Traian Băsescu, a fost ales președinte al României. Boc a fost condamnat să facă naveta între Cluj și București în condițiile în care și-a asumat dublul rol de primar și de președinte de partid. Deși a fost ironizat și supranumit "primarul Tarom", Emil Boc nu se află într-o ipostază chiar atât de absurdă pe cât ar dori să o prezinte adversarii săi. Și asta pentru că bazinul electoral al PD este Ardealul, iar liderul partidului vrea "să țină aproape" de alegătorii săi. Cele mai importante orașe conduse de primari PD sunt în Transilvania. Așa ar fi Clujul, Bistrița, Oradea, Arad, Alba-Iulia ori Brașovul. Partidul Democrat nu este bine reprezentat doar în orașele mari și în consiliile județene, ci și în orășele cum ar fi Turda ori Huedin. Iar pentru liderii PD din Ardeal, drumul până la Cluj este mai scurt decât cel până la București.

 

Alte partide

 

În plus, situația din PD nu este unică. UDMR este într-o situație cu totul particulară. Uniunea Democrată a Maghiarilor a fost înregistrată la Judecătoria Bistrița ca ONG. Sediul Președinției Executive a Uniunii, adică echivalentul unui soi de guvern intern al comunității maghiare, se află la Cluj. Sediul Consiliului Reprezentanților Unionali, echivalentul unui parlament intern, se află la Târgu-Mureș, iar ultimul congres al UDMR s-a ținut la Satu Mare.

La rândul său, cel mai puternic partid neparlamentar, PPCD, își are fieful în Banat. Dacă Banatul ar fi fost o republică autonomă, țărăniștii ar fi fost la guvernare pentru că scorul electoral obținut în această regiune a fost mult superior mediei naționale. Sigur, succesul PPCD (PNȚCD) în Banat se explică și prin charisma primarului din Timișoara, Gheorghe Ciuhandu, care a devenit președintele partidului care devine tot mai puternic. Și asta pentru că mulți nemulțumiți din marile partide se îndreaptă spre PPCD, ruda legitimă a Partidului Popular European, cea mai puternică formațiune din Parlamentul European. Acum, Ciuhandu încearcă relansarea PPCD. Eforturile sale vizează în primul rând recucerirea vechilor fiefuri, adică Cluj, Satu Mare ori Târgu-Mureș.

Chiar și cele mai personale partide din România trebuie să dea ardelenilor o felie din tortul puterii. Deși PPRM este creat după chipul și asemănarea întemeietorului său, Corneliu Vadim Tudor, clujeanul Gheorghe Funar deține funcția de secretar general al partidului. El se comportă tot mai mult ca un lider regional. Senatorul Funar, cel care a condus Clujul timp de 12 ani, a fost desemnat să se ocupe de reorganizarea filialelor PPRM din Ardeal și Banat, precum și să supervizeze alegerile din organizațiile din această regiune.

La rândul său, președintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este nevoit să țină seama tot mai mult de ardelenii din partidul său. Cazul județului Cluj ilustrează foarte bine această situație. Deși niciodată PUR, astăzi Partidul Conservator, nu a reușit să obțină la Cluj suficiente voturi pentru a intra în consiliul local ori în cel județean, filiala județeană s-a ales cu un deputat și cu un secretar de stat grație intervenției conducerii centrale a partidului.

Publicat în : Politici regionale  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: