Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

O țintă din ce în ce mai optimistă

Cristian BANU

Evoluția economiei pe primul trimestru nu îngrijorează BNR. Deși se constată o creștere mai mare decât cea prognozată la prețurile controlate, Mugur Isărescu declară că inflația rămâne în target.



La modul în care merg lucrurile în România, nici nu este greu să se păstreze o inflație "în target", mai ales că modalitatea de calculare a acesteia este una mai degrabă defectuoasă (nu din voința BNR, ci a Institutului Național de Statistică). Deocamdată să notăm că inflația a revenit la două cifre pe 12 luni, aprilie 2004-aprilie 2005 adică la 10,1, după ce inflația pe aprilie a fost de 1,8, față de o estimare inițială a BNR de 1,1-1,2%.

În urma acestei creșteri, depozitele populației ajung real negative, în condițiile în care majoritatea băncilor coborâseră dobânzile sub 10%. Este adevărat că acest indicator este oarecum înșelător, în sensul că inflația se referă la precedentele 12 luni, în vreme ce dobânzile la depozite la următoarele 12, ceea ce face ca în realitate lucrurile să nu stea chiar așa de rău.

 

Deși prea optimistă, ținta rămâne

 

Ținta de 7% era contestată de mulți analiști (inclusiv subsemnatul), o inflație de 8 procente fiind mult mai probabilă - pe baza premiselor inițiale. În condițiile derapajului din aprilie însă, estimările mele merg spre o inflație mai aproape de 9 procente, minim 8,5%. Guvernatorul BNR estimează însă că vor exista și luni de deflație (adică luni în care creșterea prețurilor va fi negativă sau măcar zero), august, de exemplu. Mă tem însă că inundațiile vor afecta agricultura și astfel în vară prețurile la alimente vor rămâne măcar la un nivel similar celui actual, fiind slabe speranțe ca ele să scadă. Iar prețurile la alimente erau printre cele care ar fi putut contribui serios la deflație.

O altă potențială contribuție la deflație ar putea-o avea prețurile la produse și servicii care s-ar alinia în cele din urmă unui curs de 36.000 lei pentru un euro. Așa cum a arătat domnul Mugur Isărescu, prețurile au un ritm mai lent de reacție la astfel de influențe, conform estimărilor sale economia funcționând în momentul de față cu un curs de 38.000 lei/1 euro.

Oricum ar fi, creșterea inflației nu pică bine nici pentru BNR, nici pentru Guvern care se vede acum nevoit să lucreze cu o marjă mult mai redusă. Se dovedește astfel că introducerea cotei unice a avut un efect inflaționist mult mai puternic decât se estimase, în martie salariul mediu fiind cu 21% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut.

O îngrijorare suplimentară a Băncii Naționale vine din creșterea ponderii sterilizării în PIB, care a ajuns acum la 7,7% (adică depozitele atrase, reverse repo, certificate de depozit), față de un 6% în 2004. Creditarea netă în raport cu sistemul bancar a ajuns la peste 300.000 miliarde lei, circa 7 miliarde euro.

Aceste cifre înseamnă practic că pe piață există bani. Mulți și nefolosiți.

În ceea ce privește intrările de capital și așa-zisa lor absență, domnul Mugur Isărescu a atras atenția asupra unui fapt interesant, și anume că pe piața valutară există lunar între 100 și 200 de milioane euro mai mult decât anul trecut. Chiar dacă acești bani nu sunt "vizibili", asta nu înseamnă că ei nu există. Se regăsesc în locuințe, terenuri, automobile, mașini industriale.

 

După bănci, urmează societățile de leasing

 

Nu trebuie să fii cine știe ce geniu economic să observi că, însumate, cifrele de afaceri pe un an ale principalilor actori de pe piața de retail (Altex, Flanco, Domo) abia ating 500 de milioane de euro pe an. Dacă mai adăugăm marile lanțuri de magazine - Carrefour, Cora, Billa, Metro și altele - abia ajungi la circa 3 miliarde euro pe an, din care ponderea importurilor nu ar depăși vreo 60%. Ceea ce înseamnă că grosul importurilor vin din altă parte și nu neapărat din creșterea creditelor de consum.

Așa că mai mult ca sigur că BNR se va îndrepta spre piața de leasing, unde n-ar fi exclus să asistăm la un "1 februarie" cât de curând. Mai ales că s-ar putea ca și Ministerul de Finanțe să ciulească urechile - lungite oricum de foamea de bani - în condițiile în care prin leasing statul pierde o parte din banii din taxe, în special din TVA.

Piața leasingului s-a dezvoltat amețitor contribuind și la dezvoltarea altor sectoare. Astfel, vânzările de automobile au atins niveluri-record, la fel achizițiile de utilaje. Numai că, chiar dacă afectează pentru moment balanța externă, majoritatea acestor achiziții contribuie la dezvoltarea economică. Fiindcă leasingul este preferat în proporție de peste 80% de companii, aceste mașini sau utililaje produc. De altfel este de ajuns să te uiți pe stradă să vezi ce dezvoltare deosebită o are transportul privat.

Din această cauză, mă tem ca nu cumva inhibarea leasingului să aibă un efect de bumerang și, pentru un ipotetic câștig de moment, să fie afectată dezvoltarea ulterioară. Fiindcă și Greenspanii de la BNR trebuie să înțeleagă faptul că piața își reglează singură mecanismele mult mai bine decât o pot face reglementările rigide. Așa cum momentul 1 februarie nu a însemnat decât un recul scurt, companiile vor găsi modalități de ocolire a unor reglementări păguboase, so why bother?

 

Surprize, surprize

 

În mod suprinzător, în aprilie piața valutară a fost destul de liniștită. Semn că românii din străinătate nu s-au grăbit să-și schimbe banii munciți prin Uniunea Europeană. Tranzacțiile pe piața valutară au rămas constante, nici la casele de schimb neînregistrându-se aglomerație.

Deși BNR ține cu dinții de pragul de 36.000 de lei pentru un euro, mă îndoiesc că va reuși să obțină o medie anuală ca aceea dată de Comisia Națională de Prognoză, și anume de 37.500, asta în condițiile în care decât ianuarie a avut o medie lunară peste 37.000, mai precis 38.178. Trendul de scădere este vizibil, chiar dacă el este mult mai lent decât cel preconizat de mine (de fapt, eu preconizasem că aprilie/mai, respectiv noiembrie /decembrie vor marca devalorizări mai accentuate). În momentul de față, leul înghite aproximativ 2% din moneda europeană (luna martie s-a încheiat cu un euro la 36.825 și o medie lunară de 36.337, în vreme ce aprilie s-a încheiat cu 36.211 și o medie de 36.292). Stabilitatea cursului s-a obținut însă printr-o scădere semnificativă a volumului tranzacțiilor zilnice, de peste 5 procente (nu sunt încă disponibile datele pentru aprilie, dar în perioada 22-29 media zilnică a fost de 275 milioane euro față de o medie zilnică în martie de 288 milioane euro, iar la 29 aprilie s-a înregistrat un minim de 188 milioane.

Este clar că BNR trebuie să facă o echilibristică extrem de riscantă, o apreciere prea accentuată a euro cauzând dezechilibre majore în economie - afectând exportatorii, deficitul de cont curent exprimat în euro crește, construcția bugetară fiind serios amenințată, bugetul fiind construit pe un anumit curs al monedei europene.

Pe primele patru luni ale anului, BNR a luptat din greu pentru sterilizarea banilor din sistemul bancar, ajungând în momentul de față la o "dobândă de lucru" de 8,45% (față de 17,96 în decembrie). Banca centrală a folosit această metodă pentru a forța scăderea rapidă a dobânzilor până la niveluri neatractive în vederea pregătirii liberalizării accesului nerezidenților la depozite la termen în lei. Băncile comerciale s-au văzut nevoite să reducă dobânzile oferite la depozite până la niveluri comparabile pentru a nu ieși în pierdere.

Rămân la părerea că banca centrală nu va mai putea menține dobânzile la niveluri atât de scăzute pentru mult timp datorită acumulării presiunilor inflaționiste. Iar, o dată cu creșterea dobânzilor la lei, va crește și interesul capitalurilor speculative pentru România.

Pe piața monetară dobânzile la depozitele pe o zi oscilează în jurul nivelului de 7% pe an, în creștere ușoară față de luna precedentă. Pe parcursul ultimelor luni dobânzile la depozitele pe o zi au oscilat în culoarul 5%-7% pe an, coborând chiar sub aceste niveluri în perioadele cu cerere redusă de lichidități. Abia în ultimele două săptămâni banda de variație a urcat spre 7-9% pe an, însă dealerii spun că aceste niveluri sunt atinse în condițiile în care pe piață există cerere de lichiditate, însă situația s-ar putea deteriora o dată cu apropierea sfârșitului perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii.

Luând în considerare și ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, unde economia stagnează, sau în SUA, unde pericolul stagflației este iminent, este de așteptat ca moneda europeană să se deprecieze ușor față de moneda americană, dar și ceva mai accentuat față de leu.

Din semnalele indirecte transmise de BNR, procesul de apreciere a leului va continua cu viteză redusă pentru moment, dar în continuare rămân la prognozele făcute lunile anterioare, cu un euro aproape de 33.000, maxim 34.000 spre sfârșitul anului. Mă bazez aici pe faptul că actualul curs este ținut de tranzacții mici pe piața valutară și, în clipa în care volumul acestora va crește, BNR nu va avea cum să-l susțină și pe acumularea unor tensiuni puternice pe piața monetară datorită dobânzilor extrem de scăzute care nu pot fi s

usținute de economia românească.

Publicat în : Economie  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: