Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Competiția pe piața energetică

Iustina MACOVEI

Problema energiei are o importanță vitală, iar siguranța aprovizionării cu petrol și gaze naturale constituie o prioritate absolută pentru orice economie a lumii. În condițiile apariției unor jucători noi pe piață care dețin rezerve energetice importante (țările de la Marea Caspică), marii consumatori de energie au ocazia să se reorienteze spre aceste surse de aprovizionare. Un amănunt important constă în faptul că țările de la Marea Caspică nu sunt membre OPEC și nu respectă strategia de reglementare a prețului petrolului a acestei organizații.



Rezervele țărilor de la Marea Caspică sunt interesante atât pentru UE, care și-ar putea reduce în acest fel dependența de importurile energetice din Rusia, cât și pentru alte țări: China, SUA și Coreea de Sud, aceasta din urmă intenționând să cumpere petrol din Rusia sau Kazahstan pentru a evita zona tensionată a Orientului Mijlociu.

 

Definirea contextului actual

 

Atât pentru gazele naturale, cât și pentru petrol, traseul nordic de transport este controlat de Rusia, continuitatea aprovizionării cu energie fiind supusă riscului politic. Țările de la Marea Caspică depind de sistemul de conducte al Rusiei și din acest motiv ele nu obțin prețul pieței pentru exporturile lor de țiței sau gaze. De exemplu, Turkmenistanul are rezerve foarte mari de gaze naturale, dar singura modalitate de export este prin conductele Gazprom care traversează Uzbekistanul, Kazahstanul, Rusia și Ucraina.

În prezent, în exportul petrolului rusesc și caspic prin regiunea Mării Negre un rol major îl are Strâmtoarea Bosfor. Dificultatea transportului resurselor energetice prin acest loc derivă din existența unor limitări (imposibilitatea tranzitului strâmtorii de către marile tancuri petroliere, proceduri care conduc la întârzierea navelor) și riscuri (în special de mediu).

Toate aceste considerente au adus în discuție problema unor trasee alternative de transport ale petrolului caspic spre Europa Occidentală.

 

Stakeholderii

 

Grupurile interesate în susținerea unor proiecte de transport al țițeiului dinspre Marea Caspică spre vestul Europei sunt:

• style="mso-tab-count: 1">           Țările cu mari rezerve de petrol de la Marea Caspică (Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan) care vor avea posibilitatea să exporte țiței fără a mai depinde de Rusia;

• style="mso-tab-count: 1">           Marile companii petroliere internaționale (BP, Chevron Texaco, Lukoil, ENI, Shell, ExonMobil, ConnocoPhillips etc.) implicate în explorarea, producția și exportul petrolului caspic;

• style="mso-tab-count: 1">           Turcia, care nu numai că-și va reduce substanțial o problemă majoră (supraaglomerarea Strâmtorii Bosfor), dar va avea și beneficii de natură economică, ea fiind traversată de oleoductul Baku-Ceyhan;

• style="mso-tab-count: 1">           Țările din regiunea Mării Negre, care vor fi traversate de conductele de petrol și gaze și care vor obține din tranzit venituri însemnate;

• style="mso-tab-count: 1">           Statele UE care-și vor putea reduce dependența energetică față de Rusia (aceasta îi furnizeaza UE o mare parte din necesarul de gaze naturale - 40% și petrol - 20%).

 

Proiecte energetice

 

În domeniul aprovizionării cu resurse energetice există o concurență acerbă între mai multe propuneri de proiecte de oleoducte sau conducte de gaze naturale care vor transporta țițeiul și respectiv gazele de la Marea Caspică spre UE. Deosebit de important pentru succesul acestor proiecte este factorul politic.

Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan are o valoare estimată la 3,3 miliarde USD, traversează teritoriul Turciei, Georgiei și Azerbaidjanului și va transporta petrol caspic. Construcția ei a început în 2003, urmând ca aceasta să devină operațională la începutul anului viitor. Sprijinul american pentru proiect și implicarea unor mari companii petroliere internaționale (British Petroleum, ENI, ConnocoPhillips etc.) au fost factorii care au jucat un rol important în reușita proiectului și au eliminat eventuala influență a Rusiei.

Conducta AMBO (Burgas-Vlore) va transporta petrol rusesc și caspic și are o valoare estimată la 1,2 miliarde USD. Unul din beneficiile aduse de acest proiect constă în decongestionarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Deși traseul acestui proiect este mai puțin stabil din punct de vedere politic, permite încărcarea directă a țițeiului pe tancurile petroliere care ajung în America de Nord. Acest proiect se bucură de sprijinul SUA.

Conducta Druzba-Adria este puternic susținută de Rusia, care va exporta astfel inițial 5 și treptat până la 15 milioane tone de țiței anual. Țările participante la proiect sunt Belarus, Ucraina, Slovacia, Ungaria și Croația, care au semnat încă din 2002 un acord în acest sens. Există însă o problemă în ceea ce privește Croația, care foarte probabil va renunța să mai ia parte la proiect datorită riscurilor foarte mari de mediu. Astfel, Croația obține din turism 4 miliarde USD anual, iar veniturile potențiale în urma construirii oleoductului nu ar depăși în cel mai fericit caz 80 milioane USD.

Conducta Burgas-Alexandoupolis are o valoare estimată de 900 milioane Euro și se preconizează că va deveni operațională în 2008. Acest proiect a fost inițiat în urmă cu 11 ani, dar nu s-au obținut nici un fel de rezultate datorită disputelor dintre cele trei țări cu privire la proprietatea și finanțarea oleoductului. Proiectul a devenit viabil numai după ce s-a luat hotărârea finanțării sale de către utilizatorii conductei, și nu de la bugetul de stat.

Conducta Odessa-Brody a fost planificată de Ucraina și Polonia cu sprijinul politic al SUA în anul 2002 și avea ca obiectiv transportul țițeiului de la Marea Caspică spre UE. Profitând de monopolul pe care-l deține asupra tranzitului de petrol din Kazahstan, Rusia a împiedicat folosirea oleoductului timp de doi ani. În anul 2004, oleoductul a început să fie folosit însă "în sens invers" față de traseul inițial: în loc să transporte petrol caspic spre nord, aceasta transportă petrol rusesc spre Odessa pentru a fi exportat prin strâmtorile turcești până în bazinul Mării Mediterane. În acest fel, guvernul Ucrainei a înregistrat pierderi foarte mari, nerecuperându-și investițiile făcute.

Conducta Constanța-Trieste va avea o capacitate de 90 milioane tone anual, iar țările implicate sunt: România, Croația, Serbia și Muntenegru. Italia a devenit membru în comitetul interstatal care supervizează proiectul de construcție a conductei care ar putea începe, cel mai devreme, în 2007.

În ceea ce privește proiectele de conducte de gaze naturale, există două propuneri importante.

Prima se referă la proiectul Nabucco în care țările participante sunt România, Turcia, Bulgaria, Ungaria și Austria. Valoarea estimată a proiectului este de circa 4,6 miliarde euro, acesta putând deveni operațional din 2011.

O a doua propunere este cea a unui gazoduct la Marea Baltică, între Rusia și Germania. Valoarea totală a lucrărilor de investiții este de circa 8-10 miliarde USD, iar sursa de aprovizionare este gazul natural din Rusia. Se estimează că lucrările de construire vor începe în acest an, urmând a se finaliza în 2010. Acest gazoduct va aproviziona Germania, țările scandinave și Marea Britanie.

În contextul unei competiții atât de puternice între proiectele energetice prezentate, este esențial ca țările din sud-estul Europei să-și intensifice eforturile pentru a transforma în realitate propunerile existente. Părerea experților este că nu vor fi puse în practică decât cel mult două din aceste propuneri. În aceste condiții, este vital ca România să demonstreze că proiectele la care este parte sunt viabile și să atragă atât sprijinul unor mari companii petroliere, cât și finanțare din partea unor instițutii financiare internaționale.

 

 

 

 

 

 

 

 

Iustina Macovei este expert în cadrul Departamentului de Analize și Strategii Economice și Sociale, Administrația Prezidențială.

Publicat în : Economie  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: