Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ofensiva Macovei

Lavinia GRIGORE

În încercarea de a elimina corupția din Justiție, ministrul Monica Macovei și-a atras din nou ura magistraților, și asta deoarece ea a anulat printr-o ordonanță de urgență posibilitatea ca magistrații să-și poată cumpăra, la prețuri derizorii, locuințele de serviciu.



Monica Macovei împotriva sistemului

 

Astfel, potrivit acestui act normativ, se anulează prevederea aberantă a Legii 579 care permitea ca aceia care nu dețineau locuință în localitatea unde lucrau detasati, delegați sau numiți să poată primi și cumpăra în timp astfel de locuințe de serviciu. Legea nu stipula faptul ca magistrații să nu fi deținut locuință proprietate și să nu fi primit niciodată locuință din fondul locativ de stat, așa cum prevedea Legea 114/1996. Aceste prevederi au fost perpetuate și puse în aplicare de PSD atunci când social-democrații făceau totul pentru a-și subordona justiția. În ultimii ani, din cauza politicii PSD de aservire a puterii judecătorești, locuințele de serviciu au fost vândute la prețuri preferențiale, sistemul fiind de fapt mai mult un mod de a-i recompensa pe magistrații care răspundeau corect comenzilor politice ale fostului partid de guvernământ. Astfel s-a ajuns la situația în care tinerii judecători și procurori, care nu au fost mânjiți de fostul sistem, să stea ani de zile în așteptare pentru o locuință de serviciu, în timp ce mulți dintre judecătorii care au servit interesele PSD și care mai aveau cel puțin încă o locuință în proprietate au reușit să-și cumpere apartamentele la prețuri mult sub cele ale pieței. Anularea acestor avantaje pentru judecători de către ministrul Justiției, Monica Macovei, a declanșat un adevărat scandal în rândul acestora, care au sărit imediat la gâtul ministrului.

 

Patru judecători versus demnitatea profesiei de magistrat

 

Demnitatea și onoarea profesiei de magistrat au fost puse sub semnul întrebării de către patru judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Vicepreședinta Înaltei Curți, Lidia Bărbulescu, și judecătorii Victor Pașca-Cameniță, Dragoș Bărcănescu și Pavel Perju încearcă să forțeze colegii ierarhic inferiori statutului lor, de la Curtea de Apel București, pentru a anula Ordonanța de Urgență nr. 35/2005. Cei patru susțin că se simt discriminați de minister, pe motiv că, "dacă alții au avut această posibilitate" până la adoptarea Ordonanței 35, atunci și ei trebuie să aibă acest drept. Ei încearcă să forțeze mâna Justiției pentru a-și cumpăra locuințele de serviciu. Asta în condițiile în care fiecare dintre ei are un salariu lunar cuprins între 60 și 80 de milioane de lei, bani din care ar putea plăti, fără probleme, o chirie sau un credit ipotecar. Mai mult decât atât, fiecare dintre cei patru deține case, terenuri și mașini străine, și toți au obținut anul trecut venituri de sute de milioane de lei. Vicepreședinta Înaltei Curți, care are un apartament de 101 mp, un BMW (an 2002) și o Skoda Octavia (an 2004), a obținut anul trecut 859 milioane de lei (salarii de la Curte), plus alte 77 milioane lei de la Institutul Național al Magistraturii. Soțul procuror a obtinut 310 milioane lei. Un venit anual familial de circa 1,25 miliarde lei. Acești bani permit oricui să-și cumpere fără probleme o casă pe pământ, despre apartament nemaipunându-se problema. Dar ei nu se mulțumesc cu atât: vor și locuințele repartizate de la minister. Cei patru au redactat o acțiune, în care au cerut: anularea OUG nr. 35/ 2005; recunoașterea dreptului de cumpărare a locuinței de serviciu; sesizarea instanței de contencios constituțional pentru declararea ca neconstituțională a OUG nr. 35/2005.Dacă Guvernul nu și-ar fi dat seama și nu ar fi cerut amânarea termenului de judecată, atunci ordonanța ar fi fost probabil anulată fără probleme de colegii judecătorilor care se simt "păgubiți".

De altfel, la Senat a avut loc o confruntare directă între ministrul Justiției și unul dintre reprezentanții judecătorilor, Lidia Bărbulescu. Judecătoarea a reușit să-i convingă pe senatorii PSD, partid căruia i-a fost credincioasă atâția ani, că e mai bine să respingă ordonanța. Astfel că avizul Comisiei Juridice de la Senat este unul negativ, numai că acesta este consultativ, iar votul plenului este suveran.

Ministrul Justiției, Monica Macovei, a declarat, după întâlnirea cu reprezentanții partidelor membre ale coaliției de guvernare, că nu este de acord cu vânzarea către magistrați a locuințelor de serviciu care aparțin acestui minister.În ceea ce-i privește pe cei care au atacat în instanță ordonanța de urgență prin care se interzice vânzarea acestor locuințe, Monica Macovei a precizat că este vorba de patru judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au locuințe de serviciu și care doresc să le cumpere. "Cred că-și pot permite să-și cumpere locuințe, ca toată lumea, și nu la prețul la care se vând locuințele de serviciu, pentru că au salarii nete de aproximativ 60 de milioane pe lună și toți au și proprietăți în alte localități", a precizat Macovei, arătând că, din punct de vedere legal, aceștia au dreptul să facă această acțiune. Ministrul Justiției a arătat că a așteptat să fie urmată și de alți miniștri în demersul de a se pronunța împotriva vânzării locuințelor de serviciu. Monica Macovei a precizat că Ministerul Justiției nu deține foarte multe locuințe de serviciu, în condițiile în care există numeroase cereri pentru locuințe de serviciu de la judecători și procurori care nu au unde să stea. Potrivit ministrului Justiției, locuințele de serviciu nu ar trebui să existe, ci ar fi mult mai bine să fie oferite facilități pentru cumpărarea caselor în rate. Lucru care ar duce și la reducerea cheltuielilor ministerului care plătește în prezent 800 de milioane de lei pe lună pentru chiriile magistraților.

 

Sprijin din partea coaliției

 

Ministrul Justiției a reușit în schimb să obțină sprijinul coaliției pentru pachetul legislativ referitor la reforma Justiției. Cele mai importante modificări vizează Statutul Magistraților, astfel că procurorii-șefi vor fi numiți de președintele României la propunerea ministrului Justiției; vârsta de pensionare a magistraților va fi aceeași cu a celorlalte categorii profesionale; funcțiile de conducere în instanțe și parchete nu se vor mai ocupa prin interviuri în fața CSM, ci prin concursuri; se introduce răspunderea materială - magistrații care aduc prejudicii sunt responsabili pentru plata acestora; întinerirea aparatului de conducere; magistrații vor depune și ei declarații de avere și interese. În ceea ce privește funcționarea instituțiilor, principalele modificări vizează faptul că PNA și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor depune rapoarte de activitate în Parlament și la CSM. Și acesta din urmă va trebui să prezinte Parlamentului rapoarte anuale de activitate. Pentru toate aceste măsuri și multe altele, care vizează o reformă profundă a Justiției românești, guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu își va asuma răspunderea în fața Parlamentului.

Reformele Justiției sunt însă contestate vehement de PSD. Fostul partid de guvernământ acuză actuala putere de faptul că dorește să-și subordoneze justiția. Președintele executiv al PSD nu a ezitat să se adreseze Comisiei Europene, deplângând "politizarea justiției". Criticile PSD au fost respinse de Ministrul Jusțitiei: "PSD să-și aducă aminte când a lăsat clauza de salvgardare pe Justiție în 2004".

Deși nu este membră a nici unuia dintre partidele din coaliția guvernamentală, Monica Macovei are acum una din cele mai dificile sarcini în vederea integrării în Uniunea Europeană - reforma justiției. Reformă care, în această lună, pare o adevărată ofensivă împotriva viciilor de fond ale sistemului juridic românesc.

Publicat în : Cover story  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: