Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Interviu cu dl dr. Alexandru Ciocâlteu, director al spitalului clinic de urgență Sf. Ioan, deputat PPRM și secretar general al Colegiului Medicilor București

Cezar DOBRE

"Când nu ai bani pentru un blid cu mâncare - obligatoriu pentru toți cetățenii -, nu oferi la schimb cele mai noi medicamente, cea mai nouă tehnologie. Dacă suntem frați, putem renunța la hrana noastră pentru ca un muribund să trăiască, dar nu ne lăsăm copiii noștri fără pâine. Nici un guvern nu a făcut o listă de priorități; și, dacă ar fi făcut-o, ar fi respectat-o?"



Ați inițiat, de curând, o propunere legislativă pentru aprobarea în regim de urgență a Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor, împreună cu colegi ai dumneavoastră din PPRM, PSD și PUR. De ce este important un astfel de proiect legislativ la acest moment?

În orice țară- civilizată se face o acreditare a spitalelor. Chiar înainte de 1989 existau patru tipuri (grade) de spitale în funcție de dotările existente și complexitatea patologiei care putea fi tratată în spitalele respective. Vechea ierarhie a spitalelor impunea o anumită ordine și era corelată -deseori arbitrar - cu pregătirea personalului medical din spitalele respective. Și dotările se făceau în funcție de gradul spitalului. Erau și neajunsuri ale acelei centralizări: era doar o coerență a sărăciei și mizeriei totalitare. De medicamente adevărate și de tratamente în străinătate nu beneficiau decât nomenclaturiștii. Spitalele erau doar depozite de bolnavi, iar personalul medical era obligat să practice o medicină a anilor 50, cu diagnosticuri deseori nebazate pe date științifice, pe dovezi, ci pe arta medicului. Pentru a deveni europeni, avem nevoie de spitale în care normele de igienă să fie respectate, patologia să fie diagnosticată pe dovezi, iar actul medical să poată fi cuantificat și retribuit în consecință. Acreditarea spitalelor printr-o comisie națională este necesară, este obligatorie. Cu o singură condiție: să nu se facă decât pe criterii medicale, nu politice. Acreditorii să știe ce înseamnă un spital - nu din cărți! - și care sunt normele europene care trebuie să fie îndeplinite.

 

Aveți în spate o impresionantă carieră, nu doar medicală, ci și administrativă. Din perspectivă administrativă, credeți că există tare fundamentale ale sistemului românesc de sănătate și, dacă da, care sunt acelea?

Tara fundamentală este lipsa de criterii - competență, eficiență - în administrarea spitalelor. Sănătatea este doar o lozincă electorală; între alegeri personalul medical este doar subiect pentru presă. Hărțuirea medicilor este un sport național. Se fac tot felul de experimente după mintea și educația unor manageri-scriitori care nici nu încearcă să adapteze datele unui sistem medical - de exemplu cel francez - la cel românesc. Când nu ai bani pentru un blid cu mâncare - obligatoriu pentru toți cetățenii -, nu oferi la schimb cele mai noi medicamente, cea mai nouă tehnologie. Dacă suntem frați, putem renunța la hrana noastră pentru ca un muribund să trăiască, dar nu ne lăsăm copiii noștri fără pâine. Nici un guvern nu a făcut o listă de priorități; și, dacă ar fi făcut-o, ar fi respectat-o? Cu 4 milioane de cotizanți la asigurările de sănătate (și ce cotizații!) nu se poate asigura nici în domeniul sanitar o listă de priorități. Pachetul minim e trâmbițat de toți miniștrii, dar nimeni nu-și ia răspunderea întocmirii lui. Dacă raționalizezi serviciile medicale, vei realiza minimum două greșeli: te vei face de râs și nu vei putea asigura nici acea rație de jalnice servicii medicale. Despre bani... Românii au de două ori mai puțini bani pentru sănătate decât bulgarii. Alte comparații... tot cu Albania? Și vinovații pentru degradarea biologică a poporului român sunt, desigur, medicii. Nu vă mai mirați, iubiți conducători, că tinerii fug de facultatea de medicină sau, după terminarea facultății, își iau lumea-n cap. Cu polițistul la ușă, cu camera ascunsă în cabinet, într-o permanentă poziție de drepți, nu se poate îngriji un bolnav. Cei/ cele ce au ales să plece la căpșuni au văzut mai bine și mai departe decât noi.

 

Există soluții posibile pentru aceste probleme, pe termen mediu?

Soluții nu ai decât dacă ești la guvernare și ești sprijinit politic. În rest - vorbe.

Credeți că abordarea actualului ministru al Sănătății, domnul Cinteză, este de natură să ofere soluții pentru criza cu care se confruntă, de mai bine de 15 ani, sistemul sanitar românesc - în special în ceea ce privește problema medicamentelor gratuite și compensate?

Ministrul Cinteză nu poate rezolva singur "brambureala sanitară" (dorită?) construită în ultimii 15 ani

PROBLEME MOȘTENITE DE LA VECHEA GUVERNARE

- Buget redus: doar 3,6% din PIB, adică 60-70 euro pe cap de locuitor, comparativ cu Bulgaria (6% din PIB, 150 euro/cap locuitor), Ungaria (6% din PIB, 400 euro/locuitor), cu Germania (6-7% din PIB și peste 1200 euro/locuitor).

- Nerezolvarea problemelor medico-sociale: sute de mii de asistați social care nu plătesc asigurări și sunt mari consumatori de servicii medicale; marea majoritate este reprezentată de cazuri mai curând sociale decât medicale care ar trebui să se afle în "ograda" Ministerului Muncii.

- Renunțarea la cei 7% plătiți de pensionari (deci renunțarea la circa 10 mii miliarde lei) sub pretextul măririi pensiilor.

- Folosirea, aparent haotică, a puținelor fonduri destinate sănătății: medicii de familie (baza sistemului sanitar) primesc doar 5-6%; spitalele au diferențe foarte mari de finanțare pe număr de paturi (diferențe nejustificate medical, ci politic); centre private de diagnostic în care, de exemplu, o ecografie este plătită de 10 ori mai mult decât într-un spital "de stat"; centre de diagnostic private unde se dau bani din fondurile publice fără justificare; parteneriat public-privat ilegal, plătit tot din fondurile publice; compensarea de 90% a medicamentelor - care nu există nici unde în lume - va fi plătită în ianuarie 2006!?; datoriile spitalelor au fost plătite integral numai până în anul 2002 inclusiv, motiv pentru care distribuitorii de materiale sanitare și medicamente nu vor să mai "sponsorizeze" aceste spitale; înființarea ilegală a unor lanțuri de farmacii; plata preferențială a farmaciilor "politizate"; asigurarea medicamentelor compensate doar pentru primele zile ale fiecărei luni, ceea ce provoacă nemulțumirea totală a populației; lipsa unei liste de medicamente compensate care să fie făcută în concordanță cu nevoile reale ale populației.

PROBLEME DE REZOLVAT PENTRU ACTUALA GUVERNARE

- Nu va avea posibilitatea de a crește la 6% procentul din PIB pentru sănătate, nici să obțină autonomia CNAS.

- Creșterea numărului de șomeri și noul sistem de impozitare vor însemna aproape înjumătățirea bugetului Casei Naționale de Asigurări (pierderea va fi mai mare de 30 mii miliarde).

- Doar încercarea de a aduce la normalitate - în sensul plății unor servicii medicale în funcție de competență și eficiență - va crea mari probleme atât impostorilor din lumea medicală, cât și patronilor marilor firme de medicamentesau de materiale sanitare.

- Noul ministru, prof. dr. Mircea Cinteză, a fost, timp de 15 ani, în postura celui care arată spre greșelile celorlalți și spre lipsa de fonduri a altor guverne; astăzi se află în situația inversă, de a răspunde solicitărilor.

- Profesia medicală, fiind o profesie liberală, nu permite asocierea medicilor, ceea ce va duce la permanenta anatemizare a corpului medical "vinovat" de dotarea necorespunzătoare, de lipsa de medicamente, de o legislație aberantă și de o administrație aiuritoare.

- Actualul ministru are două sarcini majore ingrate:

o Să scoată România din fruntea țărilor europene în privința frecvenței tuberculozei, SIDA și a altor boli cu coloratură socială importantă.

o Să înlăture mafia din sistemul sanitar (atât de bine organizată în ultimii 4 ani).

 

În general, medicii care au făcut carieră politică au realizări de excepție în specializările lor - alături de dumneavoastră îi putem menționa pe profesorii doctori Irinel Popescu, Sorin Oprescu, Dan Georgescu și mulți alții. Domnul doctor Bogdan Marinescu a cochetat la rândul său, vreme îndelungată, cu politica. De ce este atractivă politica pentru oameni cu o carieră medicală impresionantă ca a dumneavoastră?

Medicilor adevărați nu le place politica; nici nu au timp pentru politică. Dar medicina modernă are nevoie de înaltă tehnologie a cărei distribuire se face de către... politicieni.

 

Există solidaritate între medicii din Parlament - solidaritate care să depășească rivalitățile de partid, pentru promovarea intereselor pacienților, pe de o parte, și ale medicilor, pe de altă parte?

Solidaritatea medicilor din Parlament există, dar ea nu poate fi evidentă decât în sprijinirea unor inițiative legislative care...nu vin.

 

 

 

Interviu realizat de Cezar Dobre

Publicat în : Interviu  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: