Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare martie 2010februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea PAUL (VASS)Andreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Masacru în Valea Fergana

Dragoº TÃBÃRAN

Mai 2005, un oraş din Asia Centrală, Andijan, ajunge pe prima pagină a presei scrise şi în jurnalele televiziunilor din întreaga lume în urma unui adevărat masacru. Forţele de securitate, coordonate direct de preşedintele Islam Karimov, au intervenit după ce un grup de militanţi a atacat în noaptea de 13 spre 14 mai o unitate militară şi o închisoare de unde au eliberat 23 de lideri ai rezistenţei islamiste şi 2000 de simpatizanţi.

O revoltă reprimată în stil asiatic

 

Atacul s-a transformat foarte repede într-o adevărată revoltă populară după ce localnicii au ieşit a doua zi în stradă şi s-au alăturat insurgenţilor formulând, de această dată, revendicări sociale, economice şi politice.

Reacţia şefului statului a fost promptă: armata a înconjurat oraşul, a angajat negocieri cu rebelii până la lăsarea serii şi a deschis focul asupra mulţimii. Potrivit informaţiilor localnicilor - nu au fost acceptaţi ziarişti străini sau diplomaţi acreditaţi în Uzbekistan -, militarii au deschis focul şi au tras la întâmplare, fără a ţine seama de identitatea victimelor. I-au ucis şi pe poliţiştii luaţi ostatici de rebeli. Nimeni nu ştie câţi oameni au murit la Andijan, probabil în jur de 1000. Sute de localnici au fugit dincolo de frontieră, în Kârghâztan, iar mulţi dintre ei aveau răni produse prin împuşcare. După ce a pus capăt rebeliunii, într-o manieră care aduce aminte de Evul Mediu sau de trecutul său sovietic, preşedintele Karimov a revenit în capitală, nu înainte de a ordona o carantină politică a oraşului şi a împrejurimilor sale.

Deşi par simple, evenimentele din Uzbekistan sunt urmarea firească a unei situaţii geopolitice extrem de complicate. Uzbekistanul, o ţară de mărimea Elveţiei, cu 26 de milioane de oameni, se află la intersecţia unor mari forţe geopolitice, ecuaţie din care nu lipsesc aspectele strategice, economice, etnice, religioase, ideologice.

Din punct de vedere geografic, Uzbekistanul moşteneşte aceeaşi dilemă a fostelor republici sovietice: un decupaj teritorial arbitrar, care stă la originea multor probleme şi potenţiale crize. Uzbekistanul este unul din riveranii nodului geopolitic al Asiei Centrale - Valea Fergana - o suprafaţă de peste 20.000 de kilometri pătraţi, delimitată de lanţurile muntoase Pamir şi Tien Shan, în mod tradiţional locul deexpansiune a Rusiei spre sud-vest, a Imperiului Britanic spre Rusia sau a invaziilor asiatice spre Europa. În anii '90, după retragerea sovietică din Afganistan, Valea Fergana a devenit ţinta strategică a talibanilor şi apoi poarta de intrare a islamismului radical în spaţiul fostei Uniuni Sovietice.

Azi, deşi majoritatea populaţiei de 7 milioane de oameni din Valea Fergana este uzbekă, există o prezenţă semnificativă tadjikă şi kârghâză. O altă populaţie - turcii meşkeţi - a preferat să plece din Valea Fergana în urma luptelor interetnice declanşate în 1989.

 

Ameninţarea islamistă

 

Tot în 1989 a luat fiinţă Mişcarea Islamică din Uzbekistan, coagulare a formaţiunilor şi grupărilor care militează pentru formarea unui stat islamic în Uzbekistan şi în Valea Fergana. Islamismul radical nu e o invenţie nouă, exista şi în perioada sovietică, dar era puternic reprimat. Nu este un secret că analiştii Kremlinului considerau islamismul radical drept cea mai mare ameninţare strategică la adresa Uniunii Sovietice, în Asia Centrală. Mişcarea Islamică din Uzbekistan a avut relaţii foarte strânse cu talibanii, mulţi dintre membrii săi au fost antrenaţi în Afganistan, în perioada regimului fundamentalist, iar în prezent are baze militare solide în zone muntoase, greu accesibile, în apropierea graniţelor cu Afganistanul şi China. MIU a organizat în anii trecuţi numeroase atentate, asasinate şi chiar lupte de stradă cu forţele guvernamentale, iar mulţi experţi consideră că are legături cu "internaţionala terorii", Al Qaeda.

Mişcarea Islamică din Uzbekistan a găsit un teren fertil în fosta republică sovietică, dar şi în întreaga regiune. Populaţia locală din Valea Fergana simpatizează cu o mişcare ideologică şi religioasă - Akramia - apărută la începutul anilor '90 şi care militează pentru crearea unui stat islamist în fostele republici sovietice riverane Văii Fergana. Ideologul mişcării este Akram Tahir Iuldaşev care, în lucrarea "Imonga Iyul" - Calea Credinţei -, contestă orice formă de organizare administrativă sau politică din lume şi recunoaşte doar supremaţia lui Allah nu şi rolul Profetului, aşa cum fac alte curente ale Islamului. Akramia ignoră legile, relaţiile de familie şi recunoaşte doar supunerea indivizilor în faţa liderilor religioşi. Akramia are legături strânse cu o altă formaţiune, de această dată declarat teroristă - Hizb ut-Tahrir - şi de orientare sunnită.

Liderul organizaţiei, Akram Iuldaşev, a fost condamnat de procuratura din Andijan, în aprilie 1998, la doi ani şi şase luni de închisoare pentru deţinere de narcotice. Akram a fost eliberat însă la sfârşitul anului în urma unei amnistii generale. După incidentele din februarie 1999, de la Taşkent, Akram a fost condamnat, în contumacie, la 17 ani de închisoare. Printre capetele de acuzare s-a aflat şi intenţia liderului organizaţiei Akramia de a institui Califatul, statul islamist.

Akramia, care a început în 1992 să difuzeze cartea liderului său în întreaga Vale Fergana, a lansat şi o mişcare de influenţare economică. A pus la punct o reţea de mici afaceri care aduc populaţiei locale profituri din cultivarea bumbacului şi din comerţul cu mătase. Susţinerea economică a populaţiei din Valea Fergana i-au adus organizaţiei Akramia simpatia a zeci de mii de oameni lipsiţi de educaţie, de orizont politic, devotaţi trup şi suflet celor care le asigură traiul zilnic şi le oferă o ideologie simplă, accesibilă.

Înainte de a deveni liderul organizaţiei Akramia, Akram Iuldaşev a fost membru al Partidului Islamist al Eliberării, Hizb ut-Tahrir al-Islami, organizaţie politico-religioasă creată încă din 1953, la Ierusalim. În 1977, liderul grupării a devenit palestinianul Abdul Kadim Zallum, născut în 1925, în Iordania.

 

Un lider sovietic, aliatul Statelor Unite

 

Principalul actor, însă, al crizei din Uzbekistan este preşedintele Islam Karimov. Devenit lider al Uzbekistanului în 1989, Karimov este unul dintre ultimii conducători ai erei sovietice aflat încă la putere. Karimov este acuzat de falsificarea alegerilor, de organizarea de referendumuri măsluite, represiune şi chiar torturarea adversarilor politici. Şi totuşi Karimov a devenit unul dintre aliaţii importanţi ai Statelor Unite după ce a acceptat prezenţa militarilor americani pe teritoriul ţării sale şi lansarea de operaţiuni militare, în cadrul războiului din Afganistan. Azi, Uzbekistanul este una dintre cele mai importante baze militare americane din Asia Centrală.

Statele Unite, care au cerut reţinere din partea ambelor părţi implicate în ciocnirile din Andijan, se confruntă cu o dilemă importantă: îl sprijină în continuare pe Karimov, în ciuda trecutului său, sau acceptă o schimbare de regim, care însă nu ar fi o revoluţie portocalie, ci una verde, islamistă. Situaţia din Uzbekistan este urmărită îndeaproape şi de Rusia şi China. În plus, este firească o întrebare: există o legătură între anunţarea ieşirii Uzbekistanului din GUUAM, organizaţie patronată de Statele Unite, şi recentele evenimente? Tragedia din Valea Fergana nu este un eveniment izolat, într-o lume uitată de timp, ci face parte dintr-o competiţie geopolitică în derulare.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Linkuri

• Proceduri, instructiuni, fise de post
• Virginia MIRCEA
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: