Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Marea Caspică, mare americanum

Laurențiu CONSTANTINIU

Politica Statelor Unite în Asia Centrală dobândește, cu fiecare zi, un caracter tot mai constant. În 2003, analiștii militari ai Pentagonului au schițat un scenariu privind formarea unui bloc militar într-o zonă care se află în sfera intereselor strategice ale Moscovei. Demersurile Washingtonului au trecut de la stadiul teoretic la cel practic, Azerbaidjanul constituind prima verigă a lanțului de securitate american în zonă.



Desant diplomatic american la Baku

 

Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, a vizitat Azerbaidjanul de trei ori în ultimii trei ani, ultima sa vizită în zonă având loc la 12 aprilie anul acesta. Oficial, în aprilie Donald Rumsfeld s-a aflat la Baku "pentru a discuta cu conducerea azeră problema cooperării bilaterale în cadrul coaliției antiteroriste, aspecte privind sprijinul acordat Azerbaidjanului pentru integrarea în NATO". Din păcate pentru oficialul american, acesta a sosit după ce președintele Ilham Aliev plecase, cu câteva ore mai înainte, într-o vizită oficială în Pakistan. Chiar și în lipsa sa, secretarul american al Apărării a purtat discuții de câteva ore cu omologul său azer, Safar Abiev, și cu alte persoane din conducerea statului. Merită amintit faptul că informații privind această scurtă vizită a înaltului demnitar american în zonă au apărut în presa americană abia pe 13 aprilie, când serviciul de presă al Departamentului Apărării a publicat un comunicat sec, potrivit căruia în cursul întrevederii au fost abordate "probleme privind cooperarea militară bilaterală dintre cele două țări". Doar ambasadorul SUA la Baku, Reno L. Harnish, a lăsat să-i scape faptul că, o dată cu secretarul Apărării, în Azerbaidjan sosise și un grup de ofițeri americani. Despre scopul vizitei acestora însă el nu a oferit nici o informație.

Cel care ne oferă un indiciu despre "desantul" american în zonă este generalul James Jones, comandantul forțelor NATO din Europa, care a declarat, nu de mult, că Statele Unite întreprinde demersuri în vederea constituirii în Azerbaidjan a unei forțe de reacție rapidă și a creării de baze militare pentru asigurarea securității regiunii de la Marea Caspică. Programul sub care se desfășoară toate aceste acțiuni se numește "Paznicul de la Marea Caspică".

Potrivit unui analist militar local, Uzeir Djafarov, citat de presa rusă, ideea asigurării securității bazinului caspic a apărut la Pentagon încă din anul 2003 și ea presupune crearea unor forțe speciale în statele riverane Mării Caspice, care să acționeze rapid în cazul apariției unor situații excepționale, inclusiv a atacurilor teroriste asupra instalațiilor petroliere și a conductelor pentru transportul petrolului. Practic, noile forțe, precum și bazele și instalațiile aferente vor trebui să devină, în cel mai scurt timp, avanpostul Comandamentului european al SUA, al cărui stat major se află la Stuttgart. Potrivit unor informații apărute în cotidianul "Wall Street Journal", noua bază militară din Azerbaidjan va fi dotată cu un radar, care va fi amplasat la Baku, iar sumele alocate programului pentru următorii 10 ani se ridică la 100 de milioane de dolari.

Decizia finală privind amplasarea de baze militare americane în zonă aparține însă președintelui Ilham Aliev, deși nu există indicii privind un eventual dezacord din partea acestuia. Dimpotrivă, cadrele viitoarei cooperări au fost deja stabilite. Chiar și locația viitorului stat major al unităților militare a fost decisă, acesta urmând să fie dispus în capitala Baku. Cât privește sosirea ofițerilor americani, ea are ca scop tocmai organizarea unui centru de pregătire a specialiștilor azeri, care vor lua parte la acest program.

 

Rusia pierde teren

 

Realizarea programului militar american are ca obiectiv crearea în bazinul caspic a unei alianțe formate din SUA, Azerbaidjan și Kazahstan. Pentru completarea dispozitivului, în planurile Pentagonului mai sunt incluse Uzbekistanul, Turkmenistanul și, posibil, Turcia.

Securitatea zonei va fi asigurată din punct de vedere aerian, maritim și terestru. În cadrul programului, Statele Unite se vor ocupa de pregătirea contingentelor de militari și vor oferi sprijin economic și politic noilor săi parteneri.

Oficial, la baza inițierii acestui program s-a aflat lupta împotriva răspândirii armelor de nimicire în masă în rândul așa-numitelelor "rough-states", unul din obiectivele concrete fiind înconjurarea cu baze militare a Iranului, astfel încât cel mai periculos stat islamic din punctul de vedere al armamentului nuclear să se afle sub o continuă supraveghere.

Marea Caspică însă este o zonă care intră în sfera intereselor de securitate tradiționale ale Rusiei. Prin pătrunderea militarilor americani în regiune, aceste interese militare sunt amenințate, în măsura în care în regiunile de lângă Ural și în Siberia sunt dispuse cele mai multe din întreprinderile care intră în componența complexului militaro-industrial rus.

Or, din acest punct de vedere, sosirea și instalarea americanilor la Marea Caspică nu pot fi altceva decât un nou eșec al politicii externe rusești. În acest moment, inițiativele diplomatice ale Moscovei în regiune au semănat confuzie printre republicile Asiei Centrale. Pe de o parte, Kremlinul promovează o activă politică de demilitarizare a zonei și, pe de altă parte, încearcă să consolideze forțele maritime militare ale statelor riverane la Marea Caspică. De exemplu, Kazahstanul, Turkmenistanul și Azerbaidjanul sunt interesate în modernizarea efectivelor lor din marina militară. În timp ce Rusia le-a oferit până în prezent doar promisiuni, Statele Unite întreprind demersuri concrete: Pentagonul va livra (gratis) Kazahstanului nave militare cu un tonaj mai mare de 100 tdw, iar infrastructura militară portuară va fi refăcută tot cu fonduri americane. Oficialii de la Pentagon au înaintat oferte asemănătoare atât Turkmenistanului, cât și Azerbaidjanului, în schimbul livrărilor regulate de petrol.

Generalul-colonel Leonid Ivașov, fost șef al Direcției de cooperare militară din Ministerul Apărării al Federației Ruse, nu poate decât să constate cu amărăciune că "Washingtonul acționează după un scenariu, potrivit căruia urmărește dobândirea controlului Mării Caspice și a zonei aferente din Asia Centrală. Acest scenariu este pus în practică pe baza deciziilor luate la summitul NATO de anul trecut de la Istanbul, potrivit cărora regiunea caucaziano-caspică a fost declarată zonă NATO. Din păcate pentru diplomația rusă, oficialii din cadrul Ministerului Apărării nu s-au interesat ce se ascunde în spatele acestei sintagme".

Care va fi atitudinea Rusiei față de intenția Statelor Unite de a transforma Marea Caspică într-o "mare americanum"? Deocamdată, Kremlinul afișează un calm admirabil față de evenimentele care au loc în vecinătatea sa apropiată. Într-o zi însă acest calm ar putea să dispară. Rusia de astăzi nu mai este Uniunea Sovietică, însă ea s-ar putea "supăra" pe toți cei care, astăzi, încearcă să o transforme într-un inamic public nr. 1.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: