Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Ucraina, pivot geopolitic în europa de est

Dragoº TÃBÃRAN

În urma unor negocieri mai mult sau mai puțin discrete, patronate de Ucraina, autoritățile de la Chișinău și reprezentanții regimului autoproclamat de la Tiraspol au convenit să accepte planul de pace ucrainean, plan anunțat de președintele Viktor Iușcenko la summitul GUUAM de la Chișinău.



Planul de pace al Ucrainei

 

Planul ucrainean, s-a mai spus, este gândit pe o perioadă de un an și jumătate și ar trebui să se desfășoare în trei etape. Prima parte a proiectului liderului revoluției portocalii de la Kiev a reușit: reluarea dialogului dintre cele două părți implicate în "problema" din Transnistria. La Vinița s-a anunțat că la negocieri vor participa și reprezentanții Statelor Unite și ai Uniunii Europene, care vor extinde actuala formulă - Rusia, Ucraina, Republica Moldova, OSCE. Cât despre participarea României, lucrurile sunt mai complicate.

Tot la Vinița s-a convenit deschiderea unor puncte de frontieră pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care două în zona transnistreană a graniței. Ucraina se va implica în asigurarea securității acestor puncte vamale.

Ce se va întâmpla mai departe? În esență, asigurarea unui statut special pentru Transnistria, probabil similar celui acceptat deja pentru regiunea autonomă găgăuză, și reinstituirea integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova. Practic, planul ucrainean este o variantă, modificată în registru propriu, a planului conceput la Kremlin. Nu întâmplător, Kremlinul a asistat discret la evoluțiile din Republica Moldova și a acceptat planul Iușcenko. Ceea ce face însă diferența este implicarea Statelor Unite, în plan politic și diplomatic, și a Uniunii Europene, în plan economic. Planul de cooperare convenit de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană, care prevede adoptarea unor reforme politice, economice și juridice de către Republica Moldova, dar și o asistență financiară din partea Uniunii Europene și anunțat în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din martie, a relansat problema transnistreană. Și - de ce nu? - a adus noi mecanisme care au deblocat impasul după "divorțul" dintre președintele Vladimir Voronin și Kremlin. O știre de ultimă oră anunță că parlamentarii de la Chișinău au amânat decizia privind acordarea unui statut special Transnistriei până când Ucraina va asigura securizarea frontierei pe tronsonul său de graniță. Decizia Parlamentului Republicii Moldova readuce practic negocierile în punctul de impas, în care problema este ce se face mai întâi, securizarea Transnistriei sau soluționarea politică?

Prin implicarea în rezolvarea crizei transnistrene, noua conducere a Ucrainei participă la proiectul Uniunii Europene și al Statelor Unite de finalizare a unui "conflict înghețat" din perioada destrămării Uniunii Sovietice, din perioada de "negociere" a echilibrului de putere între Rusia și Occident, și de consolidare a graniței de vest a Europei care, după intrarea României în NATO și, curând, în Uniunea Europeană, s-a mutat pe Prut. Deloc neglijabil, Ucraina obține avantaje serioase din rezolvarea acestei ecuații geopolitice.

 

Canalul Bâstroe merge mai departe

 

Cine credea că după schimbarea de regim de la Kiev va înceta construirea Canalului Bâstroe s-a înșelat! Lucrările de amenajare - executantul general este compania germană Goserf Mobius Bau Aktiengesellshaft - continuă, iar, recent, ministrul ucrainean al transporturilor a anunțat ferm că "vom rămâne la Dunăre!". Ar mai fi de spus că, deja, Canalul Bâstroe funcționează. Potrivit ziarului Ziua, care citează agenția ucraineana Utro, în perioada septembrie 2004-martie 2005 au traversat Canalul Bâstroe 400 de vase de transport față de 311 cât era anticipat, majoritatea vase ucrainene, rusești, georgiene și turcești. Tot agenția ucraineană apreciază că a venit momentul trecerii la etapa a doua a planului de exploatare a Canalului Bâstroe, respectiv adâncirea șenalului navigabil al 8,32 m, lărgirea canalului la 100 m și creșterea digului la 3 kilometri. În paralel, a început o amplă campanie de cosmetizare a întregii afaceri și de combatere a impactului negativ asupra mediului înconjurător pe care îl vor avea construirea până la capăt a canalului și mai ales exploatarea sa.

Adevărul este că, dincolo de problemele ecologice reale, Ucraina nu își poate permite să renunțe la Canalul Bâstroe, în special din rațiuni economice. Nu este de neglijat nici faptul că segmentul final de frontieră dintre Ucraina și România nu este delimitat, cum nefinalizată a rămas și disputa privind Insula Șerpilor și a delimitării platoului continental din Marea Neagră.

Recent, la București, președintele Victor Iușcenko a declarat că a venit pentru a-i întinde mâna președintelui Traian Băsescu și că în perioada următoare vor fi angajate negocieri la nivel de specialiști și de oameni politici pentru rezolvarea unor probleme complicate existente între Kiev și București. Rămâne de văzut dacă Iușcenko va reuși să găsească soluții, dar un lucru este clar: interesele Ucrainei la Dunăre nu sunt neglijabile și, mai ales, nu țin atât de oamenii politici, ci mai ales de rolul pe care și-l asumă Ucraina în regiune.

 

Succese externe,probleme interne?

 

Capitalul de imagine al revoluției portocalii de la Kiev se apropie de epuizare. Deja, între președintele Iușcenko și primul ministru, Iulia Timoșenko, au apărut tensiuni puternice. Premierul, mâna-forte a revoluției portocalii, s-a născut în Rusia, dar este inamicul numărul unu al Rusiei, cel puțin Rusia lui Putin. Iulia Timoșenko a stârnit importante cercuri de afaceri din Ucraina, anunțând reanalizarea unor importante privatizări, dar și resentimentele Rusiei și ale Belarusului, promițând revoluții portocalii și la Moscova și Minsk.

De modul în care Kievul se va implica sau nu în evenimentele mai mult sau mai puțin previzibile din spațiul CSI va depinde și echilibrul politic intern, fragil, din Ucraina. Va depinde și comportamentul în plan extern al unei țări nevoite să facă o echilibristică perfectă între dorința de a se alinia modelului european, occidental, și interesele sale strategice.

Dacă Ucraina va contribui sau nu la reglementarea problemei din Transnistria este clar, răspunsul este afirmativ. Depinde însă cum o va face, în spiritul principiilor europene sau din perspectiva intereselor proprii. Este foarte interesant că în ultimele luni Ucraina a accelerat procesul de acordare a cetățeniei pentru mulți localnici din Transnistria, că în continuare firmele din Transnistria își exportă mărfurile prin Ucraina în lipsa unor documente emise de statul de drept - Republica Moldova -, că în continuare Kievul insistă pentru reglementarea politică a statutului Transnistriei înainte de securizarea frontierelor Republicii Moldova. Cât despre renunțarea la distrugerea Deltei prin construirea și exploatarea Canalului Bâstroe, probabil că Ucraina va aplica, în continuare, proverbul "Câinii latră, ursul trece" care capătă, iată, și o valoare geopolitică.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 26

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: