Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Lohn-ul pare să-și fi terminat cariera

Pompiliu COMȘA

Intrarea pe piața europeană a Chinei, scutită de taxe vamale, va fi prima "palmă" dată lohn-ului italian. În 2007 micile fabrici din Moldova și din Dobrogea nu vor mai putea face față condițiilor impuse de integrarea în Uniunea Europeană. Cei care lucrează acum în lohn spun că viitorul târgurilor moldovenești este în domeniul serviciilor. "Legea" la exporturi în Moldova este făcută de lohn, în timp ce în județe ca Timiș sau Arad cea mai mare pondere a mărfurilor trimise peste hotare o deține industria mașinilor și echipamentelor. La Iași de exemplu avem 52% lohn.



Febra galbenă a băgat în carantină firmele autohtone de textile

 

Pentru producătorii autohtoni din industria textilă, eliminarea cotelor de export se traduce prin îngustarea piețelor de desfacere. Situația este valabilă atât pentru cei care își comercializează produsele în România, cât și pentru producătorii în lohn care se axează în principal pe exporturi. Actorii de pe piața de profil raportează reduceri ale vânzărilor de până la 30%. Textilele chinezești pătrund în țară la prețuri foarte mici. Întreprinzătorii care produc cu preponderență în lohn susțin că mărcile pentru care lucrează au început să se orienteze către Asia. Imediat după începutul acestui an, când s-a eliminat restricția față de China, reprezentanții patronatului român din industria ușoară au estimat pierderi de 10-15%. Valoarea exporturilor de textile în statele membre ale Uniunii se ridică la 6,1 miliarde de lei. În jur de 80% din exporturile românești de textile merg în statele Uniunii Europene. În afara invaziei chinezilor, producătorii autohtoni de textile s-au mai confruntat de la începutul anului și cu aprecierea monedei naționale. Aceasta după ce până în noiembrie, exportatorii de textile aveau un aliat în cursul valutar, problemă recunoscută și de guvernatorul BNR. Poate știați, poate nu, dar peste 85% din producția vândută pe piața UE a fost fabricată în lohn. Majorarea salariilor și în industria ușoară va face însă în scurt timp ca avantajul să se piardă. Angajații din România primesc 1,1 euro pe oră, în vreme ce media europeană este de 18 euro pe oră.

 

Agonia fabricilor de confecții

 

Sigur, pentru a fi mai convingători în demersul nostru, ne-am propus să facem un scurt tur de orizont în Moldova, cea mai săracă regiune din toate țările care aderă la Uniunea Europeană, în domeniu. În premieră la Botoșani, o societate cu tradiție în industria confecțiilor, Rapsodia Conf, produce costume bărbătești de lux pentru VIP-urile occidentale, în special din Italia. După mai bine de un deceniu în care a fost considerată o afacere profitabilă, lohn-ul pare a-și fi terminat cariera la Roman. O parte din patronii fabricilor care au lucrat în acest sistem din 1993 consideră că din acest an afacerile cu confecții în lohn își vor începe agonia. Italienii au intrat pe piața romașcană a confecțiilor în 1990, pionierul în domeniul lohn-ului fiind fabrica de confecții Alpin. După zece ani, firmele care au rezistat cel mai bine în acest domeniu au fost Grupo Ibbis, Ingrid Conf, Almoda Plus, Cherries, Alpin, Relen, Madera, Cooperativele Munca Manuală și Victoria. Până acum câteva luni, meseria de confecționer îmbrăcăminte era una dintre cele mai căutate și în județul Bacău. Acum, după modelul ungurilor unde patronii din confecții s-au apucat de altceva după introducerea monedei euro, la fel se întâmplă și în zonă. Firmele din industria confecțiilor folosesc contractul de lohn, adică plătesc angajaților manopera, în timp ce materia primă vine din Occident și revine acolo sub formă de exporturi. Or, interesele afaceriștilor băcăuani din domeniu sunt afectate de egalizarea salariilor prin integrarea în UE, ei îndreptându-și privirea către est, spre Ucraina, Republica Moldova sau alte țări din fostul lagăr sovietic. Liberalizarea pieței confecțiilor făcută de la începutul anului nu prea se simte la Iași. Cel puțin așa afirmă Ionel Agrigoroae, șeful comisiei de textile din Asociația oamenilor de Afaceri "Iași 2003" și director general al firmei Aya Sports. El este de părere că încă cel puțin zece ani lohn-ul va rezista destul de bine la noi. Marile firme au încercat să lucreze pe piața Rusiei. Însă, pe de o parte, acolo femeile nu sunt atrase de această meserieiar pe de altă parte, nu sunt puține cazurile când li se cere taxă de protecție. Nici de Republica Moldova nu par interesați, după cum ne-a precizat Agrigoroae, care a opinat că societățile care acum lucrează în lohn, dacă vor dori să se dezvolte în viitor, vor avea de optat fie pentru a-și crea propria marcăceea ce este destul de costisitor, fie pentru a cumpăra una pe care s-o dezvolte. Iașiul îmbracă jumătate din țară, în prezent, aproape 60% din confecțiile produse și vândute în România fiind produse la Iași. În județul Vrancea anul trecut erau 14.539 de societăți comerciale și persoane fizice care funcționau în domeniu, toți având un capital social impresionant, de 2041 miliarde lei. Sunt și firme cu participare străină de capital. De exemplu, italienii au investit în nu mai puțin de 140 de firme, americanii în 7, francezii, suedezii și englezii în câte 8 firme, în timp ce israelienii în 6. În Vrancea sunt între 16 mii și 20 de mii de oameni care lucrează în domeniul confecțiilor, ceea ce este enorm de mult la o populație de circa 100 de mii de locuitori. Vasluiul, Cenușăreasa Moldovei, îmbracă Europa. Cele mai profitabile firme din această zonă monoindustrială sunt profilate pe confecții. Mai mult de jumătate din salariații din industria vasluiană lucrează în acest domeniu. Salariul unui confecționer este aproximativ egal cu prețul unei haine dintr-un magazin occidental, adică 50 de dolari. Cele mai multe firme de confecții, 85% din total,lucrează în lohn. Marea majoritate a produselor realizate în județ pleacă în Franța, Germania-, Italia, Belgia și Anglia-.

 

Încălțăm toată Europa, dar purtăm chinezării

 

Deși încalță toată Europa, românii poartă pantofi produși în China, Hong Kong- sau Taiwan. Puțini știu că România este cel mai mare exportator de încălțăminte din Europa de Est. Anual, 44 milioane de perechi de pantofi iau calea Occidentului. De la declanșarea pneumoniei atipice, cererea a devenit și mai mare, deoarece mulți industriași din Vest care apelau la producția în lohn din China s-au îndreptat către țările din Centrul și Estul Europei. În tot acest timp, din cauza sărăciei, piața internă este inundată de mărfuri asiatice, de o calitate mai mult decât îndoielnică. Industria ieșeană de încălțăminte, de pildă, este împărțită în două categorii. Pe de o parte fabricile mici sau mijlocii, apărute în marea lor majoritate după 1990, care vând numai pe piața internă, iar pe de altă parte producătorii în lohn. Pentru cea de-a doua categorie reprezentativă este Aurora Târgu Frumos. Cu 1500 de salariați, aceasta produce 1,4-1,6 milioane de perechi de încălțăminte pe an, din care 98% sunt exportate în Italia. Un studiu apărut pe site-ul "factbooc.net", care studiază oportunitățile de afaceri din mai multe țări ale lumii, releva faptul că în România consumul aparent de încălțăminte pe an este de 40 milioane de perechi la o populație de 22 milioane de locuitori, respectiv 1,8 perechi/locuitor, în timp ce polonezii, de exemplu, cumpără anual 3,7 perechi de încălțăminte pe locuitor.

 

Viitorul este negru

 

Recesiunea actuală de pe piața europeană va duce însă, în curând, la căderea acestui sistem. Intrarea României în Uniunea Europeană va duce la obligativitatea creșterii salariilor până la un nivel cât mai apropiat de salariile din țările Uniunii. Acest lucru este imposibil în domeniul lohn-ului. Primul șoc pe care îl vor resimți fabricile de confecții care lucrează în acest sistem va fi simțit acum, la momentul China, iar anul 2007 va însemna oprirea sistemului. Viitorul este negru. Ca să poată fi compensate creșterile salariale viitoare și producătorii, de care am discutat în analiza noastră, să reziste, va trebui să se pedaleze puternic pe calitate și productivitate.

Publicat în : Economie  de la numărul 25

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: